Dacă la sfârşitul săptămânii trecute vorbeam de două, maximum trei cămine, respectiv pensiuni pentru persoanele vârstnice din Craiova, astăzi putem vorbi de aproape 20 astfel de centre care asigură servicii sociale bătrânilor.
Materialul apărut săptămâna trecută în Gazeta de Sud („Bătrâni din Dolj şi Gorj, cazaţi în cămine-fantomă“, http://www.gds.ro/Subiectul%20Zilei/2014-02-14/Batrani+din+Dolj+si+Gorj%2C+cazati+in+camine-fantoma&hl=ana%20danescu&tip=toate) a stârnit nenumărate reacţii. Deşi instituţiile abilitate în autorizarea acestor cămine, în care sunt internaţi în regim de permanenţă vârstnici (DSP Dolj şi Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială – n.r.), au precizat că în Craiova avem doar două-trei centre sociale care au solicitat aviz de funcţionare, am aflat că, în realitate, există aproximativ 20 de astfel de centre. Având în vedere că prevederile pentru autorizarea unui cămin privat pentru vârstnici sunt foarte restrictive, cei care desfăşoară astfel de activităţi au apelat la denumirea de pensiune în regim de permanenţă. Alegând această opţiune, au scăpat de obligativitatea de a angaja un medic care să asigure asistenţă la 25 de paturi, un cadru sanitar la 15 paturi pe fiecare tură, o infirmieră la 12 paturi pe tură etc. Deci scapă de obligativitatea de a angaja personal medical în regim de permanenţă şi se obligă, pe proprie răspundere, să aducă medici doar în caz de urgenţă.
ISU Oltenia ştie de existenţa a 20 de cămine pentru persoane vârstnice
Deoarece nu se cunoaşte cu exactitate numărul acestor centre particulare destinate bătrânilor, am încercat să aflăm câţi reprezentanţi ai acestora au solicitat, de exemplu, autorizare şi la ISU Oltenia. Am aflat astfel că în evidenţele acestei instituţii figurează 20 de cămine pentru persoane vârstnice. „Au fost înregistrate 20 de cereri pentru obţinerea avizului de securitate la incendiu. În acest moment, 11 sunt autorizate, cinci sunt în curs de execuţie, două funcţionează fără autorizaţie de securitate la incendiu, iar la două nu au început lucrările de construire. Referitor la condiţiile pe care trebuie să le respecte un obiectiv cu o astfel de destinaţie, din punct de vedere al securităţii la incendiu, vă precizăm că acestea sunt stabilite de către proiectanţi în documentaţiile tehnice, pe baza actelor normative în vigoare la această dată“, a precizat Florin Cocoşilă, purtător de cuvânt al ISU Oltenia.
Astfel, potrivit reprezentanţilor ISU Oltenia, pentru respectarea bazei legale şi a normativelor în vigoare privind căminele pentru persoane vârstnice, construcţiile noi, precum şi extinderile celor existente de tipul căminelor de bătrâni, prevăzute cu subsol şi cu suprafaţă construită la sol mai mare de 150 de metri pătraţi, au obligaţia realizării adăposturilor de protecţie civilă. În clădirile în care se pot afla persoane care nu se pot deplasa singure „se interzic scări cu rampe curbe sau cu trepte balansate, iar scări deschise se admit doar între două niveluri succesive“. În situaţia în care evacuarea persoanelor din clădire se poate efectua numai cu însoţitori (cu targa sau cu căruciorul), gabaritele minime vor fi următoarele: coridoare şi rampe de scări sau planuri înclinate – minimum 2,20 metri, paliere de scară sau planuri înclinate – minimum 2,60 metri, lifturi şi paliere în faţa lifturilor de persoane pentru bolnavi transportabili cu targa – minimum 2,50 m; înălţimile de trecere pe căile de evacuare – minimum 2,10 metri. Mai mult decât atât, pentru a respecta toate normele impuse de ISU, lungimea maximă admisă a căilor de evacuare variază între 8 şi 36 de metri, în cazul în care evacuarea se poate face în două direcţii diferite, şi între 6 şi 18 metri, în situaţia de coridor înfundat. Apoi, ISU impune anumite tipuri de iluminat de siguranţă: pentru evacuare, pentru marcarea hidranţilor interiori, pentru veghe, împotriva panicii, portabil etc.
„Nu este deloc uşor, am investit permanent pentru a ajunge la stadiul în care să nu îmi mai fie imputat absolut nimic“
Nici măcar organele abilitate în acreditarea acestor centre nu mai deţin controlul asupra situaţiei reale. Aşa se explică faptul că, în lista căminelor autorizate oferită de DSP Dolj şi Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială, nu figurează Căminul pentru Persoane Vârstnice „Constantin şi Elena“ de pe strada Eroilor. Acest cămin este printre cele mai vechi apărute în oraşul nostru, iar proprietarii susţin că au fost nevoiţi să investească permanent sume importante ca să îndeplinească toate normele impuse de legea românească. „Funcţionăm din 2001, cu toate avizele şi autorizaţiile la zi. Când am venit din Grecia, unde desfăşurasem activitate în domeniu, în Craiova nu existau cămine private pentru bătrâni. Îmi amintesc că nici instituţiile abilitate în acreditarea unor astfel de centre nu cunoşteau cu exactitate cerinţele pentru înfiinţarea lor şi îmi cereau sfatul. Nu este deloc uşor, am investit permanent pentru a ajunge la stadiul în care să nu îmi mai fie imputat absolut nimic. Doar ca să vă daţi seama ce reprezintă acest lucru, am să vă dau câteva exemple: bucătăria pe care o aveam în incinta uneia dintre clădiri am fost nevoiţi să o mutăm, să construim alta în afara casei, cu aerisire separată. Apoi am fost nevoiţi să mărim spălătoria, pe care am aşezat-o la subsolul imobilului, aşa cum prevede legea. Am pus camere de luat vederi pe toate palierele. Veneau în control de la diverse instituţii şi îmi spuneau că un anumit zid trebuie să dispară… Ne supuneam, legea e lege… Îl demolam, iar în numai un an îmi impuneau să îl reconstruiesc… Apoi a fost o problemă cu culoarele, pe care am fost nevoiţi să le lărgim. Ne-au impus ca în beci să punem faianţă albă… Mulţi dintre cei care au deschis cămine pentru vârstnici au venit la noi să ne ceară sfatul, să vadă condiţiile, să ne întrebe despre norme, despre cum trebuie să funcţioneze. După ce i-am învăţat tot ce au avut nevoie, au încercat să ne ia clienţii şi chiar personalul angajat. Avem o capacitate de 45 de paturi. Avem persoane internate chiar şi de opt ani. Acest lucru spune foarte multe, clienţii noştri sunt oameni intelectuali, ai căror copii sunt persoane importante în toate domeniile de activitate. Ce se întâmplă acum în Craiova este într-adevăr grav, cred că funcţionează peste 20 de cămine private, în care condiţiile lasă de dorit şi în care beneficiarii plătesc chiar şi 2.200 de lei pe lună. Am fost şi eu în câteva şi am văzut chiar şi zece vârstnici cazaţi într-o încăpere. Este dureros să vezi că pentru mulţi înfiinţarea unui astfel de centru este doar o afacere, fără sentimente de compasiune pentru bieţii vârstnici! La noi în centru, doar în camerele cele mai spaţioase avem câte patru bătrâni“, a povestit Ileana Frangias, director general la Căminul particular pentru Bătrâni „Sf. Constantin şi Elena“ din Craiova. Aceasta ne-a arătat un dosar în care a strâns toate constatările scrise ale inspectorilor care au efectuat, de-a lungul timpului, controale la acest cămin de bătrâni. Instituţiile abilitate au uitat însă şi de aceste controale, şi de cămin…
