Aflat la interferenţa a trei judeţe, Dolj, Gorj şi Mehedinţi, Spitalul Filişanilor din Filiaşi asigură servicii de sănătate la o populaţie de aproximativ 27.000 de locuitori, dintre care 18.000 sunt din localitate. Unitatea are şi o istorie aparte, pentru că două din cele cinci pavilioane au fost donate în anul 1886, prin testament, de către familia boierilor Smaranda şi Dimitrie Filişanu, pentru a se asigura asistenţa medicală a locuitorilor de aici. Aria de adresabilitate a crescut în timp, iar, în prezent, Spitalul Filişanilor, care a preluat şi populaţia din Strehaia, odată cu închiderea spitalului de acolo, se consideră o unitate medicală modernă, având o structură cu 154 de paturi, defalcate pe patru secţii (Medicină internă, Chirurgie, Obstetrică-ginecologie şi Pediatrie) şi mai multe compartimente (Neurologie, ORL, Neonatologie, ATI etc.).
Cu aproximativ 6.000 de internări pe an, 15.000 de prezentări la Urgenţă şi o medie de 300 de naşteri, Spitalul din Filiaşi este unul în care nici un pacient asigurat nu-şi cumpără medicamente sau materiale sanitare pe perioada internării. Astfel, unitatea medicală nu a avut nici un fel de reţinere în a da curs acţiunii Gazetei de Sud privind drepturile pacienţilor în timpul spitalizării. Mai mult, mesajele GdS de informare a asiguraţilor se regăseau deja în spital, scrise cu litere de-o şchioapă: „Nu cumpăraţi medicamente pe perioada internării, spitalul este obligat să vi le asigure!“; „Dacă aţi cumpărat medicamente sau aţi plătit analizele, spitalul trebuie să vă dea banii înapoi!“; „Cereţi decontul de cheltuieli la externare! Vă poate ajuta la recuperarea banilor cheltuiţi cu tratamentul în spital“. Astfel, afişele GdS au venit doar ca o completare a campaniei derulate în sprijinul pacienţilor din Oltenia.
Spitalele din Craiova, pe post de sperietoare
Managerul Spitalului Filişanilor, Ioana Dumitru, susţine că nici un pacient internat aici nu şi-a cumpărat vreodată medicamente sau materiale sanitare, iar cei care se mai declară nemulţumiţi sunt ameninţaţi, în glumă, cu transferul la un spital din Craiova. „În spitalul nostru nici un pacient internat nu a cumpărat vreodată ceva, iar asta înseamnă că avem tot ce ne trebuie. Farmacia este plină şi nu există om care să-şi fi cumpărat măcar o fiolă de algocalmin sau de ampicilină. Avem şi medicamente scumpe, dar ele se dau sub strictă supraveghere şi în cazuri grave, cu germeni rezistenţi la antibiotice. Farmacia nu le eliberează decât cu aprobarea directorului medical, care studiază foaia, cazul, şi vede dacă este sau nu nevoie de aşa ceva. Eu am şi o glumă, când cineva se declară câteodată nemulţumit îi spun că îl trimit la Craiova. «Nu, nu, că acolo am fost şi ni s-a pus în faţă ditamai lista cu medicamente», îmi răspund pacienţii şi se potolesc imediat“, susţine managerul Ioana Dumitru.
„Nu aş putea să spun că nu avem şi noi multe lucruri de rezolvat, pentru că şi aici mai există pacienţi care nu sunt mulţumiţi pe deplin, mai ales când acei pacienţi vor ceva imposibil. Ca să vă dau şi un exemplu, sunt unii bătrâni care vor să stea toată iarna în spital, ceea ce nu se poate, pentru că suntem un spital de acuţi. Şi sigur că atunci când le faci externarea sunt foarte nemulţumiţi“, adaugă Ioana Dumitru.
Spitalul din Filiaşi a avut anul trecut 5.950 de pacienţi internaţi, „deşi am fi putut să ajungem la 6.500, dar suntem condiţionaţi de contractul cu Casa de Asigurări de Sănătate (CAS), care îţi limitează numărul de internări, în funcţie şi de bugetul lor“, după cum susţine managerul unităţii medicale, care are şi soluţia pentru a nu refuza pacienţii: „Încercăm ca acele cazuri pe care nu putem să le internăm să fie cazuri mai uşoare, care să-şi poată procura medicamentele din ambulatoriu, cazuri rezolvate prin internarea de zi, adică stabilizăm pacientul, îl ţinem în spital 24 de ore, cât să-i facem minimum de investigaţii, după care omul pleacă acasă cu o reţetă“.
Cazurile sociale, o problemă
Pentru conducerea unităţii medicale din Filiaşi, problema cazurilor sociale din localităţile mai îndepărate care ajung la spital este una delicată. „Avem cazuri sociale care vin din localităţi mai îndepărate de Filiaşi, din te miri ce comună, cazuri de oameni care nu au lemne de foc, care nu au mâncare suficientă, şi atunci nu rişti ca pe aceştia să-i consulţi şi să-i laşi să plece acasă, pentru că ei ori nu-şi mai cumpără tratamentul, ori nu au îngrijirea necesară, iar actul medical poate fi considerat la un moment dat malpraxis“, explică managerul Ioana Dumitru. „În aceste cazuri nu sunt de acord cu acuzația de malpraxis, pentru că bolnavul pleacă cu o reţetă, dar tu ştii dacă el îşi cumpără acele medicamente, dacă are acasă climatul necesar, dacă îşi face tratamentul la timp, dacă a avut ce mânca, dacă a avut căldură şi aşa mai departe? Dar, vedeţi dumneavostră, se consideră că vina este a medicului, că nu l-a internat“, mai spune Ioana Dumitru.
40 de prezentări pe zi la Urgenţă
La Compartimentul de Primiri Urgenţe (CPU) de la Spitalul Filişanilor au ajuns anul trecut în jur de 15.000 de pacienţi. Numai că spitalul nu primeşte bani separat de la minister pentru cazurile care se prezintă aici, ele acoperindu-se tot din banii decontaţi de CAS pentru cazurile rezolvate în spital. „Dacă Urgenţa ar fi preluată de bugetul de stat, ne-ar degreva pe noi spitalele de un consum. La CPU vin, de obicei, cazurile care sunt neasigurate, cazurile sociale, cazuri pe care nu poţi să le refuzi. De multe ori îi ţinem pe aici cu săptămânile, până când le găsim domiciliu. Noi suntem ca un fel de triaj, aici vin tot felul de cazuri, de la bolile foarte grave, de la accidentele de circulaţie cu politraumatisme, până la durerea de dinţi şi de măsele, care oricum nu ar avea nici o legătură cu noi. La ora două noaptea te trezeşti cu omul că îl doare măseaua şi trebuie să-i dai ceva, dacă el nu are vreun medicament acasă“, spune managerul de la Spitalul Filişanilor.
„Ceea ce trimitem de aici sunt cazurile care depăşesc gradul spitalului, care se dă în funcţie de specialiştii pe care îi ai şi de investigaţiile pe care poţi să le oferi. Noi suntem acreditaţi cu gradul IV, cu un punctaj aproape de maxim, dar neavând computer tomograf, medici neurochirurgi, chirurgi cardiovasculari, tot ce depăşeşte aceste limite merge la Spitalul Judeţean de la Craiova, la UPU sau la ATI. Dacă sunt cazuri de Bucureşti, cei de la Craiova le triază, prin specialiştii lor. Nu am fost refuzaţi niciodată de Craiova, chiar dacă au mai fost comentarii la adresa noastră, dar un caz care este politraumatizat, neavând chirurgie toracică, trebuie să-l trimiţi, însă după ce-i faci tot ce ţine de stabilizarea funcţiilor vitale“, susţine Ioana Dumitru.
Aceasta a mai precizat că la Urgenţă s-au mai ocupat recent, prin concurs, două locuri de medici de urgenţă, iar asta înseamnă o funcţionare de 24 de ore din 24. „Aici era o problemă, funcţionam numai cu doi medici şi o perioadă rămânea neocupată. Acum, oricât de grav este un caz, poate pleca de aici intubat, ventilat, cu tot ce trebuie făcut încât să nu se piardă nici acele cinci minute care pot fi vitale“, spune Ioana Dumitru. Managerul şi-a propus anul acesta modernizarea sălii de operaţie de la Ginecologie, prin dotarea cu o lampă scialitică nouă şi o masă de operaţie. „După care, în ordine, ar fi Anatomia patologică, unde ne-ar trebui un microtom şi un microscop mai performante“, mai spune Ioana Dumitru.
Spitalul are un ICM favorabil
Spitalul Filişanilor a încheiat anul cu un ICM (indicele de complexitate a cazurilor – n.r.) de 0,998, „ceea ce arată că, pentru o unitate de gradul nostru, aici se munceşte“. „Acest ICM arată cât de mult investighezi un caz, câtă atenţie dai unui caz ca să descoperi bolile pe care le are şi să le şi tratezi, pentru că altfel nu este luat în consideraţie, şi câtă grijă ai de bolnavul respectiv. Pe noi ne avantajează“, susţine managerul Ioana Dumitru. La capitolul intervenţii chirurgicale, la Spitalul din Filiaşi se fac operaţii de apendicită, hernie, varice, hemoroizi, colecistectomii, mai puţin de neoplasm, în timp ce la Ginecologie se operează de la cezariene, până la chisturi de ovar şi fibroame uterine.
