Cu toate că populaţia de etnie romă constituie, din punct de vedere numeric, al doilea grup minoritar etnic din România, membrii acesteia sunt încă priviţi cu prejudecată de mulţi dintre locuitorii ţării. ONG-urile din Oltenia s-au întâlnit la Craiova pentru a găsi soluţii pentru a diminua acest fenomen.
În încercarea de a promova incluziunea socială, Universitatea din Craiova, promotorul proiectului „Înfiinţarea şi funcţionarea Secretariatului Tehnic al Pactului Teritorial S-V Oltenia pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi Incluziune Socială din Regiunea Sud-Vest Oltenia – STPSV“, cofinanțat prin Fondul Social European, a organizat ieri, la Craiova, „Forumul regional pentru promovarea și susținerea dialogului social în Regiunea Sud-Vest Oltenia“. Evenimentul, care face parte dintr-o suită amplă de proiecte aferente STPSV, a adus în discuţie o serie de subiecte vizând dificultățile cu care se confruntă persoanele de etnie romă şi cele cu dizabilităţi pe piaţa muncii din Oltenia, încercând să găsească soluţii la problemele identificate. În acest sens, au fost prezentate rezultatele studiului „Eliminarea prejudecăţilor faţă de persoanele cu grad mare de excluziune în judeţul Dolj“. „S-a observat că etnia romă se autodelimitează de restul societăţii din cauza sărăciei, a lipsei de educaţie, a obedienţei faţă de liderii informali ai propriei comunităţi, precum şi a rigidităţii relaţiilor de familie, care în cele mai multe cazuri refuză independenţa şi autodeterminarea tinerilor, obligându-i să renunţe la şcoală, căsătorindu-i la vârste foarte fragede sau implicându-i în activităţi deviante“, a declarat Iulia Ianîcu, specialist în ocupare. Aceasta a explicat că altă concluzie este aceea că liderii etniei rome şi instituţiile statului dau dovadă de o lipsă de transparenţă în programele pe care le aplică. Romii tind să atribuie o importanţă mai mică educaţiei şcolare, deoarece investiţia în educaţie este percepută a avea mai puţine rezultate în cazul membrilor acestei comunităţi.
Problemele persoanelor cu dizabilităţi
Şi persoanele cu dizabilităţi se lovesc de prejudecăţile doljenilor. „Incultura şi educaţia deficitară a celor mai mulţi dintre membrii societăţii româneşti este o cauză importantă care împiedică integrarea în spaţiul social a persoanelor cu dizabilităţi. Acestea fac eforturi de a participa la viaţa comunităţii, dar, de multe ori, atât autorităţile, cât şi persoanele particulare au o atitudine reticentă în relaţiile cu aceştia, din cauza legislaţiei aplicate defectuos şi a lipsei de educaţie“, a adăugat Iulia Ianîcu, care a explicat că persoanele cu dizabilităţi se autoizolează şi resimt discriminatoriu orice refuz în ceea ce-i priveşte, chiar dacă acesta nu îi vizează din cauza handicapului, ci din cu totul alte motive care ţin, de regulă, de insuficienţele societăţii româneşti.
Soluţii pentru eliminarea prejudecăţilor
Una dintre soluţiile identificate pentru aceste probleme este o colaborare mult mai strânsă între actorii politici şi ONG-urile specializate. La acestea se adaugă, pe de o parte, realizarea unor parteneriate viabile între cei implicaţi, iar, pe de altă parte, o creştere a importanţei acestor parteneriate. De altfel, în cadrul evenimentului de ieri au fost prezentate o serie de modele de bune practici finanţate din POSDRU în domeniul social. „De-a lungul acestei sesiuni, participanţii au încercat să determine câteva concluzii şi măsuri utile pentru viitoarele acţiuni pe care le pot demara chiar în parteneriat, pentru că a fost o bună ocazie de socializare şi demarare de noi parteneriate“, a declarat lect. univ. dr. Oana Gherghinescu, directorul STPSV. Aceasta a amintit că suntem într-un moment-cheie pentru programarea următoarelor exerciţii financiare pentru Europa 2020 (strategia UE de creştere economică pentru următorii zece ani). „Este important să organizăm consultări în cadrul cărora să discutăm punctele tari şi slabe ale exerciţiului curent, astfel încât să putem face sugestii pentru îmbunătăţirea exerciţiului viitor de finanţare“, a adăugat lect. univ. dr. Oana Gherghinescu, directorul STPSV, care a explicat că, dacă în perioada 2007-2013, fondurile europene au vizat în special dezvoltarea infrastructurii, în perioada 2014-2020, acestea trebuie folosite în special pentru incluziunea socială (strategia UE pentru următorii ani include cinci obiective majore privind ocuparea forţei de muncă, inovarea, educaţia, incluziunea socială şi mediul/energia – care urmează să fie îndeplinite până în 2020).
