Sebastian Lăzăroiu, ministrul muncii, familiei și protecției sociale, a discutat on-line cu cititorii HotNews despre noul sistem de acordare a ajutoarelor de încălzire, despre posibila comasare a alegerilor și declarațiile controversate ale consilierului său personal
Primar de sector, primar general, președinte de consiliu județean, consiliu local, consiliu general, deputat, senator… Nu credeți că sunt cam multe alegeri de făcut într-o singură zi?
Sebastian Lăzăroiu (S.L.): Probabil că sunt multe alegeri pe care cetățeanul trebuie să le facă într-o singură zi. Dar acesta pare a fi singurul dezavantaj. Pe de altă parte, când merge la supermarket, cetățeanul trebuie să aleagă între mai multe mărci de brânză, mai multe mărci de măsline, de pâine ș.a.m.d. Nu am auzit pe nimeni să se plângă de asta. O să spuneți că oamenii când merg în supermarket știu deja ce marcă vor. Dar asta nu e diferit de alegerea politică. Efectul este că, probabil, vor veni la vot cei care sunt deja hotărâți, care au o preferință. Cred că sunt mai multe avantaje ale comasării. Pentru mine, cel mai important cred că este acela că se câștigă timp pentru realizarea reorganizării administrativ-teritoriale.
Cât de mare este diferența între costurile gigacaloriei la un CET modernizat și la un CET „gaură neagră“? Puteți da exemple ale unor astfel de CET-uri în funcție de oraș și apartenența politică a primarilor?
S.L.: Media gigacaloriei nesubvenționate este undeva la 300 de lei. În unele localități din țară, gigacaloria poate ajunge și la 500 de lei. De obicei, cu cât gigacaloria e mai mare, cu atât investițiile și eforturile de modernizare ale autorităților locale au fost mai mici. CET-urile sunt adevărate găuri negre. A le subvenționa în continuare înseamnă risipă de bani fără nici un efect. Sunt multe orașe mari în această situație. Din statistica pe care am făcut-o pe localitățile cu ineficiență mare a CET-urilor, 70% sunt conduse de primari PSD și PNL.
Care era sursa fondurilor din care plăteau primăriile subvenția și ajutorul pentru încălzire și ce se va întâmpla de acum înainte? Puteți explica diferențiind între bugetul local și bugetul de stat?
S.L.: Până acum, primăriile plăteau subvenția din bugetul local. Bugetul de stat mai acoperea și el o parte din prețul gigacaloriei anul trecut. De exemplu, 700 de milioane veneau ca subvenție a prețului din bugetul local și 350 de milioane din bugetul de stat. Din calculele noastre, cu doar jumătate din banii cheltuiți anul trecut ca subvenție și ajutor de încălzire se poate extinde grupul celor vulnerabili de la 200.000 la 330.000, iar aceștia ar putea plăti factura la fel ca anul trecut. Mai rămâne ca primarii să ia o decizie în acest sens. Guvernul a decis deja. Retrage subvenția și plătește doar ajutoare de încălzire către cei mai vulnerabili. Subvenția merge la CET-uri, ajutoarele de încălzire merg la oameni.
O familie formată din trei persoane, care are un venit total de 5.000 de lei, dar rate lunare la bănci de 3.000 de lei, în ce categorie se încadrează? Știți bine gradul de îndatorare a populației! Acest lucru este luat vreodată în calcul?
S.L.: Dacă statul român ar lua în considerare și cheltuielile, nu doar veniturile populației atunci când decide să acorde ajutoare sociale de orice tip, vă imaginați că toți românii ar beneficia de ajutoare sociale? Cred că administrarea bugetului de familie este în responsabilitatea individului și familiei, nu a statului.
Ce părere aveți de evaziunea fiscală generată de Legea nr. 52/2011 (a zilierilor)?
S.L.: Da, Legea zilierilor poate crea probleme. În sensul că unii se pot îndrepta de la contracte pe perioadă determinată la registrul cu zilieri, unde plătesc doar impozitul de 16%. Soluția rămâne controlul. Legea specifică foarte clar ce înseamnă zilier. Am cerut Inspecției Muncii să verifice la sfârșitul acestei veri ce s-a întâmplat cu contractele noi închise după o lună și transformate în registru de zilieri. Zilierii nu pot avea acest statut mai mult de 90 de zile.
I-ați cerut demisia lui Mirel Axinte? Veți mai scrie pe blogary după tot ce s-a întâmplat?
S.L.: Am avut o discuție cu Mirel Axinte. Știe că a greșit. Regretă. A spus-o și public. Linșajul mediatic pe care l-am văzut aseară (luni-seară – n.r.) la Realitatea TV m-a dezgustat profund. Probabil nu doar pe mine. Mă uitam cine sunt cei care îl judecă pe Mirel Axinte și îi cer demisia. Un popă politician cu sutană de securist și o haită de hiene plătite de PSD să mintă în fiecare seară la televizor. Dacă Striblea, Drăgotescu, Crețulescu sunt îndreptățiți să ridice piatra împotriva lui Mirel Axinte, atunci cred că nu mai e nimic de zis. Ei comit fapte mult mai grave în fiecare seară în direct la televizor. Și nu îi pedepsește nimeni. Sunt chiar recompensați. Răspunsul e nu. Nu îl voi demite. A greșit, a învățat lecția, end of story.
Scriu din când în când pe blogary. E un blog viu, ținut în viață de oameni cu convingeri liberale. Comentariile sunt uneori mai colorate. Așa e în spațiul virtual. Mai puțină ipocrizie decât în studiourile de televiziune unde se adună înțelepții poporului pentru lapidarea politicienilor. Uneori, nici eu nu sunt încântat că blogary cenzurează unele opinii diferite de ale lor sau îi alungă agresiv pe cei care sunt critici cu anumite personaje, inclusiv cu mine.
Care sunt proiectele de la minister pe care le priorizaţi în viitorul imediat?
S.L.: Legea asistenței sociale; întărirea inspecției sociale; baza de date unică ce permite controlul și fundamentarea politicilor publice.
De ce e nevoie de ajutoare de încălzire? Nu ar fi mai simplu ca ajutoarele sociale să se acorde doar celor care au cu adevărat nevoie și să nu mai avem tot felul de minciuni, cum ar fi „ajutorul pentru lemne“? Toate ajutoarele în plus necesită o grămadă de angajați pentru administrarea lor.
S.L.: Aveți dreptate. De la anul vom comasa cele 54 de prestații sociale actuale în doar 9. De exemplu, ajutorul de încălzire, venitul minim garantat și alocația de sprijin familial vor fi comasate într‑un singur „pachet“, venitul minim de inserție.
Am un salariu de 2.500 de lei și doi copii. Nu mă încadrez în baremul pentru încălzire. Sunt mulți în situația mea. Restanțele vor crește. Nu credeți că veți pierde mai mult prin majorarea facturii pe care oamenii n-o vor putea plăti?
S.L.: Soluția de a da în continuare subvenții era clar un drum închis. Bani care finanțau ineficiența. Ajutoarele dirijate către cei vulnerabili sunt soluția. Ele fac factura suportabilă. Cine să primească ajutoarele? Nu pot primi toți ajutoare sociale. Dacă ar primi toți, ne-am întoarce veseli în comunism.
Poziția președinte & guvern la proiectul Roșia Montana este aproape nenuanțat pentru, deși argumentele sunt derizorii. Care este poziția dumneavoastră argumentată?
S.L.: Argumentul este că avem bogății pe care nu le exploatăm și care ne-ar ajuta enorm într-o lume dominată de incertitudine financiară. Mă întreb dacă în viitorul apropiat statele vor mai putea tipări hârtie (bani) la discreție? Mă tem că nu. Argumentele contra vin din partea ecologiștilor și ele trebuie luate în considerare. Impactul asupra mediului este important. Nu când se ajunge la extremism. Dacă îmi amintesc bine, acum vreo două săptămâni, niște naturiști au incendiat 300 de hectare din delta pe la plaja din Corbu. Bănuiesc că aceiași s-au dus a doua zi să se lege cu lanțuri la Roșia Montana. Parcă e prea multă ipocrizie, nu credeți?
