Primăriile, şi îndeosebi viceprimarii, în sarcina cărora cade de obicei salubrizarea localităţilor, caută cu disperare soluţii pentru a scăpa de gunoaie, Garda de Mediu interzicând, de la începutul anului, depozitarea pe vechile amplasamente. „Au intrat în febră pentru că au început controalele în tot judeţul. Cele 459 de depozite neconforme s-au închis anul trecut, în urma controalelor pe care le‑am desfăşurat împreună cu Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă şi Prefectura, iar acum trebuie să găsească soluţii. Noi le-am făcut sugestii, cu care au fost de acord, dar nu s-a făcut nimic, aşa că am trecut la amenzi“, a declarat comisarul-şef al Gărzii de Mediu, Gheorghe Neacşa.
În disperare de cauză, primarii au dispus arderea resturilor menajere adunate în gropile care, teoretic, sunt închise, deşi această soluţie contravine legislaţiei de mediu. Ar mai fi posibilitatea amendării cetăţenilor care aruncă gunoiul unde l-au aruncat dintotdeauna, iar acum nu mai e voie, însă cei care nu le dau soluţii nu au, evident, tupeul să o facă. Şi se mai apropie şi anul electoral…
Lungul drum al gunoiului către depozitul regional
Din nou teoretic, de anul trecut ar fi trebuit să funcţioneze depozitul regional, unde să se aducă din tot judeţul gunoiul colectat selectiv. A fost greu, însă, şi să se hotărască unde să fie amplasat. S-a hotărât să fie pe raza comunei Perieţi, localnicii s-au împotrivit, s-a mutat pe hârtie câţiva kilometri mai la deal, în Bălteni, şi până acum pe hârtie a rămas. Consiliul judeţean spune că nu primeşte, din motive politice, avizul pentru a demara construcţia, restul lumii se miră că nu se face, iar gunoaiele se adună tot pe vechile amplasamente. Deşi declarate neconforme, funcţionează în continuare, cu aviz până în 2017, gropile din Balş, Caracal şi Corabia, pentru cea de la Slatina urmând să se hotărască la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ce se întâmplă, până una-alta funcţionând în baza unei ordonanţe preşedinţiale. Chiar şi acestea trebuie să-şi diminueze cu 15% volumul de gunoi colectat neselectiv, pentru fiecare tonă care depăşeşte procentul amintit plătindu-se 100 de lei în plus. Singurele care au reuşit, până acum, să mai mişte câte ceva sunt câteva primării din nordul judeţului (Coloneşti şi Scorniceşti, cu localităţile aparţinătoare), care cu fonduri europene colectează deja selectiv gunoaiele din curtea lor. Aşa că până la amenajarea circuitului punct de colectare – staţie de transfer – depozit regional e cale lungă.
Nici magistraţii nu mai apără primăriile
Mai interesaţi să anuleze amenzile decât să găsească soluţii pentru întreaga comunitate, primarii încep să piardă teren şi în faţa magistraţilor, care le mai dădeau câştig de cauză la contestarea sancţiunilor. „Cam de şase luni am început să câştigăm procesele intentate pentru anularea amenzilor“, a mai spus comisarul-şef. Problema rămâne însă, iar aplicarea de noi amenzi, aşa cum s-a recunoscut, nu este o soluţie. Pe celelalte nu le ia nimeni în calcul sau, formularea favorită, nu se găsesc fonduri. Pentru ce? Păi, pentru înfiinţarea serviciilor de salubritate în fiecare comună, care să nu însemne neapărat măturat uliţa în mod mecanizat, dar măcar un tractor cu o remorcă să treacă săptămânal şi să-i ia omului de la poartă gunoiul strâns, de ce nu, selectiv, în saci menajeri. Pentru amenajarea de platforme împrejmuite, unde, dacă nu există bani pentru un astfel de serviciu, omul să-şi aducă singur PET-urile, hârtia şi gunoiul strânse. În cele din urmă – pentru că indiscutabil acolo se va ajunge – pentru încheierea de contracte cu firme specializate, care s-ar putea să-şi ofere mai ieftin serviciile acum decât în momentul în care administraţiile locale chiar vor fi strânse cu uşa.
