În timp ce bolnavii internaţi erau trimişi la farmacii ca să-şi cumpere medicamentele, spitalele risipeau sume importante din bugetul asigurărilor de sănătate pe contracte cu cabinete de avocatură.
Contractele cu firme de avocatură sunt un lux pe care unele dintre spitalele doljene şi l-au permis până anul acesta, risipind fără remuşcări banii obţinuţi din cotizaţiile asiguraţilor. În baza unor contracte de zeci de mii de lei, unităţile sanitare au „hrănit“ cabinete de avocatură ca să le reprezinte mai bine în procese cu firmele pe care tot ele le aleseseră să le presteze servicii, dar şi în procese cu propriii angajaţi. Şi asta în condiţiile în care toate spitalele au jurişti angajaţi.
Spitalul de Urgenţă Craiova, Spitalul de Boli Infecţioase „Victor Babeş“ din Craiova şi Spitalul de Pneumoftiziologie Leamna sunt trei dintre unităţile sanitare cu paturi care în ultimii ani au avut contracte cu cabinete de avocatură.
Contract cu repetiţie
În 2008, Spitalul de Urgenţă Craiova, manageriat la vremea aceea de dr. Cristina Calangiu, a încheiat un contract cu Societatea Civilă Profesională de Avocaţi „Oancea, Răduleţu şi Gherghe“. După cum declara la vremea respectivă Gazetei de Sud, Cristina Calangiu a ales să lucreze cu avocaţi pentru că spitalul avea prea puţini jurişti, care nu mai puteau să facă faţă volumului mare de muncă, iar legea nu interzicea încheierea unui astfel de contract.
Managerul spitalului a fost atât de mulţumit de colaborarea cu cabinetul de avocatură, încât în 2009 a reînnoit contractul „pentru asistarea, reprezentarea, redactarea, semnarea, depunerea şi susţinerea de acte, cereri excepţii, întâmpinări, concluzii, căi de atac etc., care sunt necesare pentru apărarea interesului clientului în dosarele pe rol care vor fi încredinţate de acesta societăţii de avocaţi menţionate“.
Potrivit acestui din urmă contract, onorariul cabinetului de avocatură era de 5.000 de lei lunar, plus TVA. Avocaţii erau feriţi de surmenaj prin clauzele contractului, care prevedea ca activitatea lor să nu presupună prezenţa la mai mult de zece şedinţe de judecată (termene) într-o lună. Avocaţii şi-ar fi primit însă onorariul şi dacă n-ar fi avut nici un proces în luna respectivă. Mai mult, dacă prezenţa lor era imperios necesară la un proces în afara Craiovei, sau peste cota de zece termene pe lună, spitalul era taxat suplimentar cu câte 500 de lei, plus TVA, pentru fiecare termen la care avocatul urma să se prezinte.
Onorariul avocatului, cât fondul de salarii pentru toţi juriştii angajaţi
Biroul de avocatură trebuia să-şi încaseze banii de la spital în termen de 30 de zile, iar în cazul în care plata întârzia cu 15 zile trebuia să primească penalităţi de 0,1%. De asemenea, spitalul se obliga să deconteze separat toate cheltuielile efectuate de societatea de avocaţi pentru susţinerea cauzelor încredinţate. În schimb, contractul nu prevedea nici un fel de sancţiune sau penalitate în favoarea spitalului, în cazul în care reprezentanţii biroului de avocatură nu şi-ar fi îndeplinit obligaţiile.
Răsfăţul pe bani publici a scos din bugetul Spitalului de Urgenţă Craiova 14.280 de lei în 2008 şi 59.506,6 lei în 2009, care au trecut în buzunarele societăţii de avocatură. Tragem linie şi adunăm: în total, 73.786,6 lei s-au cheltuit pentru luxul de a avea un contract cu un birou de avocatură. Iar asta în condiţiile în care pe statele de plată ale spitalului figurează cinci jurişti – unul la achiziţii şi patru la compartimentul juridic. Practic, onorariul plătit biroului de avocatură era egal cu fondul de salarii pentru toţi cei cinci jurişti ai spitalului. Contractul a fost reziliat la sfârşitul lui 2009 de noul manager al Spitalului de Urgenţă, conf. dr. Florin Petrescu.
Doar cinci procese din 16 au fost câştigate pe mâna avocaţilor
Cât despre eficienţa avocaţilor, putem menţiona următoarele. Potrivit compartimentului juridic al spitalului, cabinetul de avocatură a reprezentat spitalul în proces cu firme cu care unitatea a avut contracte de externalizare (de exemplu CRIDOR, ELCOMEX), cu firme furnizoare (DORELA, GRONEX, INFOWORLD), cu firme care au contestat licitaţii (SPAD), dar şi cu propriii angajaţi. Spitalul s-a judecat cu dr. Alexandru Cameniţă – şeful Clinicii de neurochirurgie, cu Luci Pătruţ – asistent-şef la Oncologie, cu medicul rezident Cristian Pătru şi cu Ancuţa Tocai – de la serviciul de programe. În total, cabinetul de avocatură a reprezentat unitatea sanitară în 16 dosare, dintre care doar cinci s-au soluţionat în favoarea spitalului. Pierderile spitalului sunt însă mult mai mari, pentru că, pe lângă banii cheltuiţi pe avocaţi, spitalul s-a ales şi cu plata daunelor şi a cheltuielilor de judecată, în urma proceselor pierdute. În cazul procesului cu firma de soft INFOWORLD, de exemplu, instanţa a obligat spitalul craiovean la plata a peste 500.000 de lei, reprezentând chirie, service, dobândă şi contravaloarea aparaturii plus cheltuieli de judecată, decizie rămasă definitivă şi irevocabilă.
Asistenţă juridică… împotriva spitalului
Un alt contract a cărui utilitate este pusă sub semnul întrebării chiar de Direcţia de Sănătate Publică Dolj este cel încheiat de Spitalul de Pneumoftiziologie Leamna cu firma craioveană de avocaţi „Turculeanu, Stănciulescu ş.a.“. Într-un raport de audit întocmit de DSP Dolj pe 18.06.2010, se arată că spitalul a încheiat contract cu firma de avocatură „în condiţiile în care avea încadrat consilier juridic“. Potrivit raportului, contractul a fost semnat de spital cu amintitul birou de avocatură pe 17 august 2009 şi viza, printre altele, consilierea juridică în vederea accesării de fonduri europene, în vederea implementării sistemului ISO, reprezentarea în instanţă a personalului (!) în situaţii de culpă medicală (adică asistenţă juridică pentru personal inclusiv împotriva spitalului!) şi reprezentarea unităţii la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi la Curtea Constituţională. Pentru toate acestea, spitalul a plătit respectivului birou de avocatură, din banii contribuabililor, suma de 9.520 de lei. Ce a primit în schimb? „Absolut nimic! Avocaţii n-au reprezentat spitalul la nici un proces până la sfârşitul anului 2009, când eu am revenit în funcţie şi am reziliat acest contract“, a declarat pentru GdS Cornel Ivan, manager al spitalului în perioada controlului efectuat de DSP Dolj.
Dispreţ faţă de lege
Şi Spitalul de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie „Victor Babeş“ din Craiova se află pe lista unităţilor sanitare care au apelat la avocaţi ca să le reprezinte în instanţă. Este vorba de cabinetul individual al avocatului Mioara Oprea. Sumele plătite de spital avocatului, perioada contractului, dar şi alte aspecte publice legate de acest contract sunt însă ţinute în mare taină de actuala conducere a spitalului. Gazeta de Sud a făcut solicitare scrisă către spital pentru a obţine aceste informaţii, însă conducerea a refuzat să le ofere, încălcând astfel Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţii de interes public. A arătat astfel dispreţ faţă de lege şi, în acelaşi timp, faţă de cetăţeni, care au dreptul să ştie ce se întâmplă cu banii pe care ei îi plătesc în fiecare lună la sistemul asigurărilor de sănătate.
