Terenurile staţiunilor de cercetare-dezvoltare nu vor mai putea fi retrocedate decât după reguli bine scrise. Cazuri precum cel de la Şimnic, staţiune ce a fost decimată de fosta conducere a Prefecturii Dolj, se vor transforma automat în ani grei de puşcărie.
După ani de caznă prin comisiile de specialitate din parlament, Legea cercetării a fost în cele din urmă publicată în Monitorul Oficial pe 30 martie, după ce a fost promulgată de preşedintele Traian Băsescu. Iniţial, proiectul de lege interzicea retrocedarea terenurilor proprietate publică a statului aflate în administrarea instituţiilor de cercetare-dezvoltare, dar preşedintele s-a opus şi a cerut eliminarea respectivului articol. „Considerăm că o atare prevedere este inoportună şi aduce gravă atingere procesului de restituire a proprietăţii, precum şi legilor proprietăţii până la finalizarea procesului de retrocedare a proprietăţilor preluate abuziv", se arată în cererea de reexaminare a proiectului de lege trimis de preşedinţie în octombrie 2008. În cele din urmă, articolul a fost eliminat, dând posibilitatea foştilor proprietari sau moştenitorilor lor să-şi primească pământurile înapoi. Cu o singură condiţie, însă. Terenul să nu fie indispensabil cercetării.
Retrocedări cu măsură
Potrivit Legii nr. 45/2009, privind organizarea sistemului de cercetare-dezvoltare, terenurile date în administrarea instituţiilor şi unităţilor de cercetare-dezvoltare de drept public sunt inalienabile, insesizabile, imprescriptibile şi nu pot fi scoase din proprietatea publică şi din administrarea unităţilor de cercetare-dezvoltare decât prin lege. Asta înseamnă că numai parlamentul poate decide dacă o anumită suprafaţă de teren revendicată de la o staţiune poate trece din proprietatea statului în cea privată a unei comune pentru restituire. Până acum, terenurile puteau fi transferate prin hotărâre de guvern. Excepţie fac cele retrocedate Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu Siseşti", forul suprem în materie de cercetare-dezvoltare. De asemenea, terenurile administrate de staţiuni nu pot face obiectul nici unei compensări ca rezultat al solicitărilor de reconstituire a drepturilor de proprietate, după cum se arată în Legea nr. 45. Aceasta precizează la articolul 52, alineatul 1, că terenurile aparţinând foştilor proprietari, dar indispensabile activităţii de cercetare, pentru colecţiile de material biologic etc., rămân în administrarea unităţilor de profil. Restul pot fi retrocedate, după cum spune unul dintre membrii Academiei, Valeriu Tabără. „Doar terenurile indispensabile cercetării nu pot fi retrocedate. Dacă foştii proprietari fac dovada dreptului de proprietate în perimetrul staţiunii, terenul se poate retroceda. Am văzut ce s-a întâmplat la Craiova. Am făcut plângere la DNA împotriva mai multor prefecturi, printre care şi cea din Dolj. La Craiova se va întâmpla ce a fost şi la Băneasa (scandalul Doi şi un sfert – Puiu Popoviciu – n.r.)", a declarat Tabără. Acesta a precizat că, în ciuda faptului că Legea nr. 45 spune că transferul terenului din domeniul public al statului se face numai prin lege, acest lucru se poate face şi prin ordonanţă a guvernului. „Ordonanţa are putere de lege. Şi, chiar dacă se face prin lege, procesul nu va dura mult, cel mult două-trei luni", a spus Tabără.
Interzis la furat
Noua lege le dă peste mână prefecţilor avizi de pământ să interpreteze legea în funcţie de interesele lor şi ale clientelei politice. Articolul 55, alin. 5 spune negru pe alb că este interzisă trecerea terenurilor aflate în administrarea unităţilor de cercetare-dezvoltare indispensabile cercetării din domeniul public al statului în cel privat al statului, prin hotărâre a comisiei locale sau a celei judeţene. Jaful de la Staţiunea Şimnic s-a făcut tocmai prin folosirea acestei metode. Comisia judeţeană a adoptat mai multe hotărâri prin care a luat aproape o mie de hectare de teren din proprietatea statului şi administrarea staţiunii şi le-a dat comisiilor locale din Şimnicu de Sus şi Gherceşti, care au pus în posesie persoane mai mult sau mai puţin îndreptăţite.
