Prevenirea şi tratarea bolilor cardiovasculare sunt la pământ în România. O spun străinii, bolnavii şi o recunosc parţial şi reprezentanţii Centrului de Cardiologie din Craiova.
România a ieşit încă o dată codaşă într-un clasament care vizează sistemul medical şi starea de sănătate a populaţiei. Potrivit www.healthpowerhouse.com, Indexul Cardiovascular, lansat săptămâna trecută la Bruxelles de Euro Consumer Heart Index (ECHI), arată că România are cel mai slab sistem de prevenire şi tratament al bolilor cardiovasculare din întreaga Europă. În acest clasament, ţara noastră a reuşit să acumuleze 504 puncte din 1.000, fiind devansată de state precum Bulgaria şi Letonia. Pe primele locuri s-au clasat Luxemburg (836 de puncte), Franţa, Norvegia şi Elveţia.
Pentru întocmirea clasamentului s-a ţinut cont de cinci domenii importante: informare, drepturile şi alegerile consumatorului, acces, prevenire, proceduri şi rezultate.
România nu poate concura cu ţările din vestul Europei în ceea ce priveşte calitatea medicaţiei oferite bolnavilor, dotările, dar nici în ceea ce priveşte activităţile medicale de prevenire a îmbolnăvirii şi de educare a populaţiei (cum ar fi asistarea mai bună a consumatorilor care doresc să renunţe la fumat sau creşterea numărului orelor de sport în şcoli).
Ministerul Sănătăţii a alocat zero lei pentru prevenţie
Clasamentul ECHI este în concordanţă cu statisticile din România, care arată o situaţie precară a sistemului medical cardiovascular. Numai în judeţul Dolj, potrivit datelor statistice furnizate de Autoritatea de Sănătate Publică (ASP) Dolj, procentul deceselor cauzate de boli cardiovasculare s-a ridicat la 69,28 din total, în 2006, dintre care 2.000 de decese s-au înregistrat în mediul urban şi un număr aproape dublu, în cel rural.
În România există un Program Naţional de Cardiologie, însă mai mult pe hârtie. Programul are două componente: tratamentul pacienţilor cu afecţiuni cardiovasculare prin chirurgie cardio-vasculară, cardiologie intervenţională şi electrofiziologie, precum şi o parte de prevenţie primară şi secundară a bolilor cardiovasculare. În judeţul Dolj, programul se derulează prin Centrul de Cardiologie Craiova. Potrivit conducerii instituţiei, în 2008, Ministerul Sănătăţii Publice a alocat o sumă foarte mică pentru derularea acestui program şi nimic pentru partea de prevenţie. „În total, s-au alocat 61.000 de lei, dintre care 45.000 de lei pentru defibrilatoare şi 16.000 de lei pentru mai multe aparate peace-maker“, a declarat Luminiţa Mitroi, managerul Centrului de Cardiologie Craiova.
Înghesuială la cabinetul de cardiologie
Ce părere au bolnavii de serviciile medicale primite? Pentru a avea un răspuns, am mers în policlinica Spitalului de Urgenţă Craiova, acolo unde pacienţii aşteaptă ore întregi la coadă, la uşa singurului cabinet al Centrului de Cardiologie Craiova. În fiecare săptămână, în zilele de luni şi marţi, aici este o aglomeraţie de nedescris. Bolnavii aşteaptă ore întregi să prindă o consultaţie gratuită la medicul specialist, pentru că în alte părţi le e teamă că medicii le-ar cere bani. Marin Furnigă, de 55 de ani, din Craiova, este de mai mulţi ani în tratament pentru diabet zaharat şi hipertensiune arterială. Bărbatul urmează tratament cu medicamente hipotensive, prescrise de medicul de familie şi, o dată la trei luni, vine la cabinetul de cardiologie pentru reevaluare. El spune că nu merge în altă parte, pentru că nu are bani. „Medicamentele mă costă în fiecare lună 600.000 de lei, pentru că sunt compensate doar 50%. Sunt mulţi bani, pentru că am pensia mică. Aici, consultaţia este gratuită, iar în plus îţi fac şi un electrocardiograf“, a spus Furnigă. Bărbatul aştepta de două ore la coadă, înghesuit pe o canapea cu mai mulţi concetăţeni bolnavi de inimă, care aşteptau şi ei să le vină rândul.
Legea nu permite înfiinţarea unui nou cabinet
Atmosfera în sala de aşteptare era apăsătoare, căldura – aproape insuportabilă, iar aerul – irespirabil. Gheorghe Dragotă, de 64 de ani, din comuna Podari, sat Livezi, îşi dorea să scape mai repede de nebunia de la uşa cabinetului: „Îmi iau reţeta şi nu mai dau pe aici şase luni. Să ne ţină Dumnezeu sănătoşi, că, dacă ajungem la doctor, suntem ca şi morţi. Ăsta este sistemul sanitar al lui Nicolăescu!“.
Cozile de la cabinetul de cardiologie sunt, de fapt, consecinţa legilor anapoda care guvernează sistemul medical, susţine conducerea Centrului de Cardiologie. „Nu putem să facem tot ceea ce ar trebui, din cauza legilor. Pentru noi ar fi fost bine să mai avem un cabinet de cardiologie, dar legea nu ne permite să mai înfiinţăm unul, la numărul de paturi pe care îl avem în acest moment. Aşa încât trebuie să ne descurcăm cu un singur medic, iar acesta nu poate să facă mai mult de 24 de consultaţii pe zi“, a spus managerul Centrului de Cardiologie.
În concluzie, nu trebuie să ne mire atunci când clasamente de genul celor întocmite de ECHI ne arată la coada Europei, pentru că, de fapt, situaţia este mult mai rea decât o văd străinii. Suntem o ţară cu oameni săraci care, deşi îşi plătesc impozitele şi taxele, riscă să facă infarct la uşa unui cabinet medical, înainte să poată să primească măcar o consultaţie gratuită.
