Viaţa de partid se petrece între cei câţiva membri marcanţi de la vârful piramidei, ajunşi acolo din întâmplare sau arzând treptele ierarhiei după ce şi-au arătat conturile din bănci. După 17 ani de democraţie, „mogulii“ partidelor au început să se simtă singuri şi au decis să-şi infuzeze structurile cu persoane tinere, pe care să le familiarizeze cu hârşâiala politichiei româneşti.
Partidele politice româneşti se găsesc de mai mult timp într-o goană nebună după noi membri. Aceştia le conferă legitimitate şi reprezentativitate, înregimentarea politică fiind una din preocupările şefilor ajunşi „moguli“ în unele partide. Pentru că pe piaţa politicii româneşti cei 17 ani de democraţie au adus tipologii controversate de lideri, aceştia şi-au lăsat amprenta pe partidul care i-a propulsat. Scena politică, devenită de prea multe ori comică, a lăsat impresia că înregimentarea politică este un pas ruşinos în viaţă, pe care poţi să-l faci doar dacă în urma lui te alegi cu ceva: o funcţie, o şpagă sau posibilitatea ciugulitului firimiturilor de la ospăţul partidului. De-a lungul timpului, viaţa a demonstrat cu putere că partidul aflat la guvernare confiscă statul cu întreaga lui structură de organizare, împărţind poziţiile pe scara ierarhiei după meritele avute la partid. De aici realitatea percepută de cetăţeni conform căreia nu poţi fi slujbaş la stat dacă nu te recomandă cineva mare de la un partid. Studenţii şi tinerii aflaţi la început de carieră s-au prins repede cum merg treburile şi au început să dea târcoale organizaţiilor politice special create pentru ei, considerate pepinierele partidelor.
Cât de sus ajung tinerii în partide
Nu există partid politic în Dolj care să nu-şi fi creat o organizaţie de tineret, organizaţie care la rândul ei are în subordine altă organizaţie destinată tinerilor studenţi. Preşedinţii acestor structuri declară că munca de partid se face pe bază de voluntariat, iar activităţile pe care le desfăşoară voluntarii sunt atât de atractive încât studenţii interesaţi îşi depun mai devreme sau mai târziu adeziunile la partide. Studenţii liberali din Dolj s-au organizat într-un club care-şi desfăşoară activitatea în centrul universitar din Craiova. „Clubul Studenţesc Liberal are o structură proprie, dar este subordonat Organizaţiei Tineretului Naţional Liberal, care la rândul ei se subordonează Partidului Liberal. Nu racolăm studenţi, dar desfăşurăm în cadrul clubului activităţi şi dezbateri specifice studenţilor. O parte dintre cei care participă la aceste activităţi se înscriu în partid, iar altă parte nu. Fiecare student este liber să decidă dacă se implică politic sau nu“, a declarat preşedintele Clubului Studenţesc Liberal, Andrei Popescu. Studenţii conservatori şi-au organizat la nivel de facultate aşa-numitele cluburi „0“. Existenţa a cel puţin cinci cluburi de acest gen permite declanşarea alegerilor pentru conducerea Ligii Studenţilor Conservatori. „Doljul este unul dintre primele judeţe în care se implementează un proiect nou de organizare a mişcării conservatoare studenţeşti. Avem structură proprie şi ne subordonăm Colegiului executiv judeţean al tineretului conservator. Activităţile pe care le desfăşurăm în cadrul cluburilor şi al ligii nu sunt destinate numai studenţilor conservatori, ci tuturor studenţilor. O parte dintre participanţi decid să-şi continue activitatea de voluntariat în cadrul partidului. Funcţionăm de fapt ca un ONG în care cei care au iniţiative sunt voluntari“, a declarat Bogdan Ionescu, preşedintele studenţilor conservatori.
Unii mai bine, alţii mai rău
Cel mai bine reprezentaţi tineri înregimentaţi politic din Dolj sunt cei de la Partidul România Mare, care au reuşit să-şi trimită în parlament preşedintele organizaţiei, deputatul Olguţa Vasilescu. Organizaţia de tineret a PRM are şi ea o structură proprie, dar, spre deosebire de alte organizaţii care-şi înregimentează membrii direct în partid, aici organizaţia are şi adeziuni proprii. Asta nu însemnă că un membru al organizaţiei de tineret nu este şi membru al partidului căruia îi aparţine organizaţia. Radu Preda, preşedintele organizaţiei de tineret a PRM, spune că pentru studenţi s-a creat Mişcarea Studenţească România Mare, dar că afluenţa tinerilor sau studenţilor către aceste organisme este mai mare în campaniile electorale. „Studenţii vin către noi mai mult în campaniile electorale. Fiecare este adus de un prieten, de o rudă şi ne bazăm pe politica de la om la om“, a spus Radu Preda. Tineretul democrat, format în proporţie de 50% din studenţi, nu are o organizaţie de studenţi funcţională, toate activităţile desfăşurându-se în acelaşi cadru cu toţi tinerii de până la 35 de ani. „Pentru că majoritatea tinerilor democraţi sunt şi studenţi, la dorinţa lor, întreaga activitate specifică se desfăşoară în cadrul organizaţiei de tineret. În nici un caz studenţii democraţi nu desfăşoară activităţi politice în cadrul organizaţiilor nepolitice studenţeşti. Studenţii noştri nu şi-ar permite să facă şi ei ce a făcut fostul preşedinte al Convenţiei Organizaţiilor Studenţeşti din Craiova, Florentin Gust, care a subordonat organizaţia studenţească PSD. Tot PSD-ului a închinat şi Casa Studenţilor din Craiova, unde a fost numit director. Greşeala PD-ului a fost că nu l-a luat în seamă pe acest Gust care-şi bate joc de studenţii craioveni“, a declarat Gelu Vişan, secretar general al PD Dolj.
