Datorii de peste 8.000 de miliarde de lei vechi la bugetul consolidat al statului risca sa ramâna nerecuperate, deoarece firmele care au acumulat restantele nu mai au bunuri in patrimoniu. La aceasta se adauga ritmul greoi in care se deruleaza procedurile de atragere a raspunderii patronilor si administratorilor.
Aproape doi ani au trecut de la declansarea scandalului rambursarilor ilegale de TVA de la Directia Generala a Finantelor Publice (DGFP) Dolj, care au secatuit bugetul statului cu mii de miliarde de lei. Cu toate acestea, paguba a ramas nerecuperata, iar finantistii doljeni spun ca sansele sunt reduse, dat fiind faptul ca procesele in care sunt cercetati patronii si administratorii dureaza foarte mult, lucru care ii impiedica sa le execute averile personale. Nu acesta este insa raul cel mai mare. Majoritatea celor implicati in furtul cu buna stiinta din bani publici si-au luat masuri asiguratorii din timp si si-au transferat sau vândut bunurile catre terte persoane, sfatuiti chiar de cei care trebuia sa-i controleze. In aceasta situatie, finantistii doljeni se vad obligati sa alerge cu limba scoasa de un cot dupa identificarea unor posibile bunuri pe care, in graba lor, evazionistii sa fi uitat sa le ascunda de ochiul inspectorilor fiscali.
Datoriile zbârcesc obrazul fin al finantelor
Presedintele Autoritatii Nationale de Administrare Fiscala, Sebastian Bodu, le cere, insa, functionarilor DGFP sa-si suflece mânecile si sa recupereze cât mai mult din creantele de peste 8.000 de miliarde de lei care atârna ca o piatra de moara de gâtul institutiei doljene. Desi se afla printre primele cinci Directii de Finante din tara care colecteaza bani din taxe si impozite, DGFP Dolj este inca bântuita de trecutul in care rambursarile si lipsa controalelor la anumite firme au dus la acumularea unor datorii imposibil sau foarte greu de recuperat. „Datoria este greu de recuperat, desi procedurile au fost declansate. Chiar daca acum ne facem treaba si suntem in grafic, restantele ne strica indicatorii generali. Acestea sunt mai mult datorii pe hârtie“, au declarat surse din cadrul DGFP Dolj. In opinia acestora, cea mai buna solutie ar fi stergerea lor din scripte, data fiind probabilitatea mica de a fi recuperate sau trecerea intr-un registru special care sa nu afecteze imaginea generala a activitatii institutiei.
Insolvabilitatea, metoda cea mai simpla
Procedura de vânzare a bunurilor personale ale patronilor si administratorilor se izbeste de un proces birocratic care le da acestora posibilitatea sa tergiverseze la nesfârsit momentul in care statul ar trebui sa-si ia inapoi banii scursi in buzunarele evazionistilor. Modalitati sunt nenumarate. De la contestatii la cereri de suspendare, pâna la actiuni in justitie. Nu putine sunt cazurile in care patronii isi baga singuri firmele in faliment dupa ce in prealabil au transferat toate bunurile catre alte societati sau prieteni de nadejde. „Majoritatea celor care vor sa prejudicieze bugetul de stat infiinteaza mai multe firme sau doar una singura. Apoi acumuleaza datorii pe care uita sa le plateasca. In momentul in care se simte amenintat, renunta la firma, infiinteaza una noua si o ia de la capat. Asta dupa ce transfera bunurile pe noua firma. Daca intra in faliment, citarile se fac pe vechiul sediu, la care nu mai este nimeni, ceea ce prelungeste procesul de recuperare a datoriilor“, a declarat directorul executiv al DGFP Dolj, Dumitru Silviu. In afara de executarea silita, finantistii au doua metode de a recupera o parte din datorii: insolventa, care implica drumul pe la tribunal, deci mai mult timp pierdut, si insolvabilitatea, ambele presupunând ca firma in cauza nu-si mai poate achita darile. Cea din urma prezinta avantajul ca este pronuntata de o comisie formata la nivelul directiei care, in ciuda intereselor cu ramificatii in majoritatea birourilor din DGFP, se presupune ca ar da verdictul mai repede.
Recuperarea datoriilor – fata morgana
Razboiul nu se opreste insa aici. Chiar daca este insolvabila, firma nu poate fi executata daca nu are bani in conturi sau bunuri care sa poata fi valorificate. Atunci, fiscul isi indreapta atentia catre asociati si administratori. Cel putin teoretic, deoarece realitatea demonstreaza ca inspectorii fiscali ramân cu privirea in gol. Conform Codului de Procedura Fiscala, raspunderea in solidar se aplica persoanelor juridice sau fizice care, in cei trei ani anteriori datei declararii insolvabilitatii, cu rea-credinta dobândesc in orice mod active de la debitorii care isi provoaca astfel insolvabilitatea. Vizati sunt si administratorii, asociatii, actionarii si orice alte persoane care au provocat insolvabilitatea persoanei juridice debitoare prin instrainarea sau ascunderea cu rea-credinta a bunurilor mobile si imobile aflate in proprietatea acesteia. Nici o persoana din Dolj nu a raspuns pâna acum cu averea personala, in cel mai bun caz aplicându-se sechestre pe bunurile firmelor in numele carora au actionat patronii. „Pâna acum nu s-a atras raspunderea materiala pentru nici o persoana. Sunt in lucru insa 22 de dosare cu societati comerciale. Mai avem circa 200 de dosare trimise pe adresa politiei, in cazul carora asteptam. Daca persoanele raspunzatoare sunt urmarite penal, trebuie sa asteptam pâna când respectiva persoana este trimisa in judecata, ceea ce poate sa dureze câtiva ani. Daca persoana nu are nici un bun, paguba va fi platita de noi toti“, a precizat directorul DGFP Dolj. Prinsi intr-un cerc vicios pe care fostele conduceri ale Finantelor l-au impletit cu interesele de grup, inspectorii fiscului depind acum de rapiditatea cu care dosarele isi vor urma cursul in cadrul anchetelor procurilor si politistilor.
Galerie de personaje controversate
Craiova este bogata in personaje controversate care au facut obiectul anchetelor penale. Unii dintre ei, cum ar fi Ion Fotescu, Samir Sprânceana, Genica Boerica sau fratii Mihailescu au ajuns dupa gratii. Averile sechestrate au ramas insa intacte. Altii au scapat, cum este cazul lui Dinel Staicu. Deocamdata.
