Asociatia pentru Apararea Drepturilor Omului in România -Comitetul Helsinki cere autoritatilor elaborarea unei noi legi a sigurantei nationale. Aceasta va trebui sa includa garantii solide de respectare a drepturilor omului, iar pâna atunci, sa fie abrogate articolele privind procedurile de supraveghere, afirma Asociatia.
Intr-un comunicat remis ieri, APADOR-CH precizeaza ca, in momentul de fata, supravegherea persoanelor prin interceptari si inregistrari audio sau video si prin alte tipuri de supraveghere se face pe baza a doua legi: Codul de procedura penala (Legea nr. 281/2003) si Legea sigurantei nationale (nr. 51/1991, anterioara Constitutiei din 1991).
Codul de procedura penala (art. 91 indice 1-6) reglementeaza strict acest gen de masuri care presupun o serie de limitari severe ale drepturilor omului, in primul rând al dreptului la viata privata si, totodata, prevede o serie de garantii.
Astfel, autorizarea de interceptare si inregistrare este emisa de un judecator, dupa analizarea tuturor motivelor si numai daca alte metode legale de ancheta sunt ineficiente; autorizarea se da pe o perioada de pâna la o luna, cu posibilitatea de prelungire pe perioade de maximum o luna, fara a se putea depasi, in total, patru luni; in situatii de urgenta, procurorul poate dispune interceptarea si inregistrarea si informeaza judecatorul despre acestea in maximum 24 ore. Judecatorul trebuie sa se pronunte in urmatoarele 24 de ore si, de asemenea, sa dispuna, pâna la terminarea urmaririi penale, aducerea la cunostinta, in scris, persoanelor ale caror convorbiri au fost interceptate si datele la care s-au efectuat, apreciaza membrii APADOR-CH.
In opinia membrilor asociatiei, trebuie prevazuta si obligatia autoritatilor competente de a informa toate persoanele supravegheate, dupa expirarea valabilitatii autorizatiei de interceptare si inregistrare audio sau video. Evident, este vorba de persoanele supravegheate care nu au fost trimise in judecata.
Nici una din aceste garantii nu se regaseste in Legea sigurantei nationale. Potrivit articolelor 13 si 15, autorizatiile de supraveghere sunt emise de procurori, care fac parte din puterea executiva intocmai ca si serviciile secrete, fara sa existe nici un control judecatoresc. Autorizatiile sunt valabile pe o perioada initiala de sase luni ce poate fi urmata de un numar nelimitat de prelungiri de câte trei luni fiecare.
Practic, o persoana suspecta de incalcarea legii sigurantei nationale – iar definitiile din lege sunt extrem de vagi – se poate afla sub supravegherea serviciilor secrete toata viata, fara nici o posibilitate de contestare sau aparare, se arata in comunicat.
