Cimitirele craiovene sint adevarate mine de aur pentru cei care stiu sa exploateze asa o vecinatate. In Bariera Vilcii, la Roboaica, pacea vesnica a unora a ajuns sa insemne piinea zilnica a altora. Cimitirul de pe Aleea Viilor a devenit cu timpul neincapator. Proprietarii de terenuri agricole din zona au speculat momentul si isi vind in prezent pamintul pentru locuri de veci. Morminte se intilnesc acum prin lanul de porumb, in mijlocul aleii, ba chiar si prin gradinile oamenilor. Atunci cind ploua, apa umple cavourile si se scurge apoi in curtile si in fintinile vecinilor. Iar copiii se joaca de-a v-ati ascunselea printre cruci.
Printr-o toponimie inspirata parca din legendele care au facut celebru orasul Caracal, cimitirul craiovean Roboaica se regaseste unde altundeva decit pe Aleea Viilor. Dincolo de hazul denumirilor controversate, Roboaica da serioase batai de cap Parohiei Ghercestii Noi, cea care administreaza cimitirul.
Problemele au aparut o data cu suprapopularea, criza de locuri de veci fiind istet speculata de cei care detineau loturi de teren agricol in vecinatate. Improprietariti prin Legea fondului funciar, oamenii au descoperit insa ca o agricultura mult mai lesnicioasa si mai profitabila se poate face cultivind cruci. In ultimii ani, ei si-au vindut pamintul, bucata cu bucata, indesindu-si in buzunare cite doua milioane, doua milioane si jumatate pentru un loc de veci.
Primii nemultumiti au fost localnicii, care s-au trezit cu cavouri ilegal construite, lipite de gardurile propriilor case.
In plus, tranzactiile se desfasoara la negru, nefiind intocmite acte de vinzare-cumparare prin notariat si nici formele legale pentru modificarea destinatiei terenului. Cum nu putea lupta de unul singur impotriva speculei cu locuri de veci, parintele paroh Cristian Alexie a cautat sprijinul autoritatilor.
„Am sesizat in mai multe rinduri primaria si Sanepidul. Am fost chiar in audienta la primarul Bulucea, pentru a-i atrage atentia ca acolo se vind locuri de veci in afara cimitirului si se schimba destinatia terenului. I-am chemat aici, in control, dar totul a ramas la stadiul de promisiune. Am ajuns la concluzia ca justitia nu exista, iar primaria are grija de interesele edililor.“
Mormintul din gradina de zarzavaturi
Situatia in care s-a ajuns este asa de incurcata, incit nea Florea Ghira ezita sa-si mai sape fintina in propria curte, deoarece cimitirul se extinde in fiecare luna.
In ultimul an, chiar linga gard au aparut o multime de cavouri si chiar s-au facut inmormintari. Din cauza ca terenul este impropriu unui cimitir amenajat, iar cartierul nu are o canalizare, apa strinsa in cavouri in urma ploilor se scurge in curtea sa. Omul se teme sa bea apa dintr-o fintina sapata la doi metri de un cavou si despartita de acesta doar printr-un gard:
„Au ajuns cu cavourile pina-n gardul meu. Au venit si de la Sanepid si le-au spus ca nu au voie sa ingroape mortii decit la 50 de metri de gard. Pe timp de ploaie, este un dezastru. Cavourile se umplu cu apa, care apoi se revarsa in curtile oamenilor si patrunde in fintini.“
Criza de locuri de veci a declansat intre vecini nenumarate scandaluri. In urma unui astfel de incident, doua dintre familii s-au hotarit sa-si amplaseze cavourile in propria gradina, chiar intre razoarele de ceapa si culturile de dovlecei. Oamenii spun ca este mult mai bine asa, pentru ca nu mai risca sa le fie vandalizate mormintele.
„Noi aveam in spatele casei o mie de metri patrati de pamint pe care l-am luat dupa revolutie. Ne-am certat atunci cu fostul parinte, care ne-a strigat ca am muscat din pamintul cimitirului. Ca sa nu mai fie taraboi, am facut cavoul in gradina si restul de pamint l-am lasat in plata Domnului“, spune Steliana Cretu.
Reclama la cimitir e sufletul comertului
Dupa ce s-a constatat ca afacerea este profitabila, pe stradutele din apropierea cimitirului au aparut o puzderie de mici intreprinzatori care se ofera „sa sape groapa altuia“, oferind, in plus, o gama completa de servicii.
Pe garduri se pot vedea anunturi si reclame, utilizate ca metode de atragere a clientelei. Chiar in capatul unei tarlale de porumb troneaza un „afis publicitar“ confectionat din tabla, pe care se poate citi oferta: „Locuri de veci. Tel: 151.191“. Mergind spre oras, ofertele prinse pe garduri se inmultesc, la fel si serviciile oferite potentialilor clienti. „Executam cavouri, cruci si scris, ieftin si rapid. Locuri de veci. Sunati!“, te imbie un anunt pus pe una dintre porti.
Cine seamana porumb culege cruci
Autoritatile craiovene spun ca nu s-au mai confruntat pina acum cu o situatie de acest gen. In ceea ce priveste locurile de veci, exista anumite formalitati care trebuie indeplinite pentru infiintarea unui cimitir, reguli care nu se aplica insa pe terenul agricol din spatele cimitirului Roboaica.
Marian Popescu, directorul Oficiului Judetean de Cadastru, Geodezie si Cartografie, a afirmat:
„Asa ceva este inadmisibil! Nu se poate sa improprietaresti oamenii si sa te trezesti ca transforma peste noapte terenul agricol in cimitir. Trebuie autorizatie speciala in acest sens din partea Administratiei Cimitirelor. Mai ales ca se schimba destinatia terenului agricol. Asa ceva se poate face numai cu acte“.
De aceeasi parere a fost si Iolanda Ionescu, sefa Serviciului de cadastru din cadrul Primariei Craiova, care a mai spus ca municipalitatea isi asuma responsabilitatea numai pentru punerea oamenilor in posesie, dar nu trebuie sa le spuna ceea ce trebuie sa faca mai departe.
Terenul vindut la negru pentru construirea de cavouri figureaza in evidente ca si agricol. Chiar daca ar fi vindut cu acte in regula, noul proprietar trebuie sa ia o aprobare speciala prin care sa-i schimbe destinatia.
Problema este cu atit mai incurcata cu cit este vorba de inmormintari. Potrivit unui articol din Legea fondului funciar, primarul municipiului are dreptul sa-i amendeze pe cei care au fost pusi in posesie, dar care nu cultiva un teren agricol doi ani consecutiv.
Este lesne de inchipuit ce surpriza de proportii ar putea avea cei veniti in control aici, atunci cind, in loc sa gaseasca griu si porumb, vor da peste un cimitir.
