Adăposturile civile din Craiova sunt folosite de populaţie pe post de boxe pentru murături, conserve şi vechituri
În Craiova există 218 adăposturi civile (publice şi private), pe care populaţia le-ar putea folosi în caz de calamităţi, atac aerian, accident chimic sau accident nuclear. În asemenea situaţii de urgenţă, în aceste adăposturi s-ar putea refugia 25.527 de oameni. Majoritatea sunt situate în subsolurile unor blocuri de locuinţe din oraş sau ale unor instituţii. Aşa-zisele buncăre se află în administrarea primăriei, care trebuie să se îngrijească de zugrăvirea lor, de starea tâmplăriei, de funcţionarea sistemelor de ventilaţie.
„Potrivit Legii Protecţiei Civile, consiliul local, prin serviciul specializat din subordine, are printre atribuţii şi gestionarea, depozitarea, întreţinerea şi asigurarea conservării aparaturii şi a materialelor de protecţie civilă.
La nivelul municipiului Craiova, în funcţie de alocaţiile bugetare, anual s-au făcut investiţii privind întreţinerea adăposturilor de protecţie civilă sau a aparaturii specifice – respectiv lucrări de curăţenie, igienizare, tencuire, refacere, vopsire, montaj uşi metalice, realizare instalaţie electrică, montaj instalaţie filtro-ventilaţie“, a declarat Carmen Licu, purtătorul de cuvânt al Primăriei Craiova.
Adăposturile sunt diferite de celelalte subsoluri de bloc. Acestea au uşi metalice care se închid etanş, au la intrare o încăpere-tampon, sunt prevăzute cu grup sanitar, sursă de apă şi ieşire de salvare gen tunel. Zidurile unui asemenea adăpost au o grosime de 40 cm. „Aceste spaţii se află în administrarea primăriei, noi avem doar o statistică a lor. Ele au fost gândite ca şi adăposturi pentru populaţie în cazul unor bombardamente aeriene, dar servesc ca loc de refugiu şi în cazul unor accidente chimice sau nucleare. Imobilele care au aceste adăposturi sunt însemnate cu un triunghi portocaliu într-un pătrat albastru. Prin convenţie internaţională, clădirile care poartă acest semn nu trebuie să fie ţinta bombardamentelor“, a precizat lt.col. Petre Grigorescu, reprezentantul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă Dolj.
Le-au găsit o întrebuinţare
În realitate, aceste adăposturi de protecţie civilă sunt folosite de craioveni ca depozite pentru murături, conserve şi lucruri vechi. Unele dintre ele sunt inundate, ca să nu mai vorbim de canalizări înfundate, deversate chiar în subsolurile blocurilor. Cele ticsite cu tot felul de vechituri, borcane şi damigene nu mai au aceeaşi suprafaţă utilă. Locatarii spun că au aprobare chiar de la primărie să le folosească pe post de boxe, deoarece nu sunt utilizate în vreun fel.
