În comuna gorjeană Polovragi a fost ieri Ziua Căpşunelor, prilej cu care au fost premiate cele mai bune fructe de o comisie formată din directorii Oficiilor de Consultanţă Agricolă din cinci judeţe.
Organizată de Oficiul Judeţean de Consultanţă Agricolă Gorj, Ziua Căpşunelor, aflată la cea de-a V-a ediţie, a reunit numeroşi cultivatori din judeţul Gorj, din cele două comune reprezentative în cultivarea acestor fructe, Muşeteşti şi Polovragi. Aceştia, împreună cu reprezentanţii Oficiilor Judeţene de Consultanţă Agricolă din Gorj, Dolj, Mehedinţi, Vâlcea şi Sibiu, au dezbătut perspectivele cultivatorilor de căpşune gorjeni în contextul intrării României în Uniunea Europeană. De asemenea, au purtat discuţii asupra soiurilor recomandate pentru această zonă şi tratamentelor fitosanitare aplicate culturii respective. Reprezentanţii autorităţilor le-au promis sprijin producătorilor în desfăşurarea activităţii de cultivare a căpşunelor. Manifestarea a avut loc în comuna gorjeană Polovragi, în care cultivarea acestor fructe este o tradiţie veche de sute de ani.
Trei mari câştigători
Manifestarea a cuprins, pe lângă simpozionul despre cultivarea căpşunelor, şi o expoziţie a celor mai frumoase fructe, la care au participat 20 de cultivatori din Polovragi şi Muşeteşti. Ţăranii au ales cele mai frumoase şi mai coapte fructe de pe tarlalele lor şi s-au prezentat la concurs. Juriul a gustat şi a verificat căpşunele fiecărui participant şi a acordat diplome. Locul întâi a fost ocupat de Doina Ispas, cultivatoare din Polovragi, ale cărei fructe au fost cele mai colorate, aromate şi mai mari. Marcel Nicu, din aceeaşi localitate, a ocupat locul doi, iar diploma pentru locul trei a primit-o Nicolae Moraru, tot din Polovragi. „Am jurizat în funcţie de mai multe criterii. Am ales câştigătorii şi vom vizita tarlaua fiecăruia, să vedem la faţa locului care sunt problemele cultivatorilor“, a precizat Dumitru Udrea, directorul Oficiului Judeţean de Consultanţă Agricolă Gorj.
Constantin Manasia: „Nu aş da căpşunele mele pe cele din Spania“
Cea mai mare suprafaţă de teren agricol cultivată cu căpşune este deţinută de Constantin Manasia din Polovragi. Are două hectare, suprafaţă de pe care scoate peste o tonă de fructe pe zi. „Este mult de muncă, dar satisfacţia este copleşitoare. Sunt mulţumit şi nu aş da căpşunele mele de la Polovragi pe cele din Spania sau alte ţări. Nu mi-a trecut niciodată prin cap să plec dincolo la adunat. Dacă pot face aici agricultură de calitate, de ce să nu o fac? M-am născut cu căpşune în curte, la fel o să şi mor. Singura problemă a cultivatorilor de aici este că nu mulţi au resurse financiare să-şi achiziţioneze utilaje mecanizate. Treaba ar merge mult mai uşor aşa“, a spus bărbatul, uitându-se cu mândrie la rodul muncii sale şi a soţiei sale.
Afacerea familiei Manasia este rentabilă, după cum recunoaşte chiar Constantin. „Anul acesta va veni cineva de la Sibiu care îmi va cumpăra toată producţia. Am reuşit să stabilesc preţul de 2,5 lei pe kilogram. Ceea ce este destul de bine. Profitul va fi de aproximativ un miliard de lei vechi. Cultivarea căpşunelor implică şi costuri, dar este rentabilă. Eu am o suprafaţă destul de mare cultivată, pe care o muncesc cu utilaje mecanizate, unele dintre ele făcute chiar de mine“. Soiul Magic cultivat de Manasia este unul dintre cele mai bune. Este rezistent la atacul diferitelor boli, dar are nevoie de un sol bun şi o mai mare cantitate de apă.
Constantin Manasia a fost maistru auto timp de 12 ani şi a lucrat în agricultură alţi 13. „Am 57 de ani şi principala sursă de venit sunt căpşunele. Muncesc împreună cu soţia mea, am irigat şi noaptea în perioada când a fost foarte cald şi le plivim cât mai des. De asemenea, plantele sunt tratate cu substanţe să nu se îmbolnăvească. Este mult de muncă. Acum am oameni la cules, dar asta este doar prima tură, celelalte se coc puţin mai târziu. Unui om îi plătesc 250 de mii de lei vehi plus mesele pe zi. Dar altfel nu aş avea cum să culeg de pe două hectare singur“, a spus Constantin Manasia.
Polovragi, comuna cultivatorilor de căpşune
Cultivarea căpşunelor are o tradiţie veche în agricultura gorjeană, cu precădere în zona de nord a judeţului. Cultivatorii din Polovragi asigură fructe pe numeroase pieţe de desfacere din România. Peste 70% din populaţia comunei cultivă căpşune, iar mulţi trăiesc de pe urma acestei afaceri. „Sunt sute de hectare cultivate cu căpşune. Fiecare cetăţean al comunei are în curte căpşune, le mai vinde sau pur şi simplu le consumă în casă. Pe lângă cultivarea căpşunelor, locuitorii din Polovragi se mai ocupă de creşterea animalelor şi de agricultură. Suntem o comună bogată şi cu oameni muncitori“, a declarat Ştefan Făsuescu, edilul localităţii.
