„Frumuseţe în pericol“, „Bal-Can-Can“, „Tatăl meu şi fiul meu“, „Miresele“ au fost peliculele care au deschis Festivalul de Film European, care a poposit pentru început la Craiova.
Desfăşurat în perioada 3-24 mai, Festivalul Filmului European şi-a început periplul în capitala Olteniei. „Vinovaţi“ se fac Direcţia pentru Cultură Dolj, Reprezentanţa Comisiei Europene în România, Institutul Cultural Român, Uniunea Cineaştilor din România, dar şi Ambasadele şi Institutele Culturale ale statelor membre şi candidate. Sub egida „Diversitate culturală şi cinematografică“, manifestarea a debutat fulminant , cu o producţie Cehia 2005, „Frumuseţe în pericol“, „un eseu despre compromis“, cum îl numea George Obrocea, regizor de film şi televiziune, dar şi consilier la Direcţia pentru Cultură Dolj, în regia lui Jan Hrebejk, care vine să spună povestea unei tinere din Praga zilelor noastre, pusă în faţa unor dileme similare celor cu care se confruntă eroina poemului omonim („Beauty in Trouble“) al scriitorului Robert Graves. O producţie încununată de succes şi distinsă cu numeroase premii, printre care Premiul special al juriului la Festivalul Internaţional de Film de la Karlovy Vary în 2006, premiul pentru cel mai bun film european la Festivalul Internaţional de Film de la Denver din acelaşi an, dar şi nominalizarea la Premiul Globul de cristal la Festivalul Internaţional de Film de la Karlovy Vary, 2006.
Un periplu printre genurile cinematografice
I-au urmat „Bal-Can-Can“, comedie italiană de acţiune, 2005, în regia lui Darko Mitrevski, cel care semna asistenţa de regie a peliculei „Pacificatorul“, „Tatăl meu şi fiul meu“, dramă, Turcia, 2005, „Încasatorul“, în regia lui Feliks Falk, o producţie Polonia 2005, „FC Venus“, comedie finlandeză despre bărbaţi şi femei, despre diferenţele dintre sexe şi despre războaiele ce izbucnesc uneori între acestea, din 2005, în regia lui Joona Tena, „Chinezul“, o coproducţie Danemarca – China din acelaşi an 2005, distins cu premiul Juriului Ecumenic şi Premiul Fipresci la Festivalul Internaţional de Film de la Karlovy Vary, şi producţia grecească a lui Scorsese „Miresele“, în regia lui Pantelis Voulgaris, o poveste despre emoţii puternice, despre dileme şi incertitudini, despre hotărâri şi consecinţe, despre atitudinea responsabilă şi justă. Un film compus din mici momente pline de graţie, din priviri, atingeri, mângâieri şi încuviinţări – o mulţime de lucruri dintre cele care fac din viaţa fiecăruia dintre noi un spectacol unic, irepetabil, de fapt, povestea uneia dintre cele 700 de mirese prin poştă, originare din Grecia, şi a unui fotograf american, care se întâlnesc la bordul unei nave, în drum spre New York, în 1992. Festivalul de Film European a făcut în Cetatea Banilor o incursiune prin toate genurile, „o selecţie bine realizată, care acoperă o mulţime de genuri, de la comedie la dramă, o demonstraţie că în Europa tendinţa este aceea de a combina genurile, regizorii arătând o posibilitate largă de exprimare, astfel încât comedia nu mai este doar tradiţională, ci poartă nuanţări de umor negru ce merg până la conotaţiile dramatice. Genurile au evoluat, au dat nişte malformaţii. Birlic, care năştea râsul cu fiecare apariţie, s-a pierdut undeva în negura timpului. Astăzi, nici personajele nu mai sunt aceleaşi. Şi Puric face comedie, dar ce valenţe are comedia sa! La fel şi Claudiu Bleonţ sau George Ivaşcu“, a precizat George Obrocea.
În loc de concluzii
Festivalul de Film European a demonstrat la Craiova că Europa poate replica agresivităţii filmului american, care a cucerit estul Europei, dar, poate mai mult decât orice, a arătat că lumea este dispusă să reintre în sălile de cinematografe, să simtă emoţia filmului direct, într-o comuniune cu alţi cinefili, şi nu într-o formulă artificială, gen DVD sau internet, şi chiar să aducă un omagiu celui care a fost Jean Negulescu, craioveanul care a realizat peste 40 de filme de lungmetraj şi 100 de documentare la Hollywood. În plus, prin intermediul a ceea ce se cheamă Festivalul de Film European, „Europa, care a dat atâtea şcoli de cinema şi a exportat atâtea valori spre America, îşi cheamă acum fiii înapoi, demonstrând că are mereu resurse proaspete“. Şi pentru că totul are un început, ce-şi găseşte originile în anii adolescenţei, Europa a pătruns şi în liceele din sud-vestul Olteniei şi şi-a premiat cei mai buni tineri, realizatori de filmuleţe. Dacă locul întâi a revenit Colegiului Tehnic Energetic România – S.R.L. (Societate cu răspundere limitată), de locul doi s-a bucurat Georgescu Andrei, de la Liceul „George Bibescu“. Menţiunea a ajuns la Craiova la Grupul Şcolar „Ilie Murgulescu“, pentru „Mesajul dansului“, ai cărui realizatori au fost Petre Laurenţiu Şchiopu, Gina Radu şi Alexandra Simion.
