Gala Topul Firmelor se dorește un eveniment în care să fie slăvite companiile din sectorul privat care au avut rezultate notabile în anii anteriori. Din diverse considerente însă, în ultimii ani apar în top și fostele regii din subordinea autorităților locale și județene, care nu fac nici un efort să realizeze cifrele de afaceri uriașe pe care le afișează, respectiv nu au nici o legătură cu profitabilitatea reală.
În timp ce firmele private fac eforturi deosebite pentru a-și crește cifra de afaceri, pentru a fi profitabile an de an, pentru a-și menține numărul de salariați și unele dintre ele chiar să creeze locuri de muncă, există alte societăți de stat, foste regii subordonate primăriei și care sunt așezate pe același piedestal cu adevăratele „motoare“ ale economiei, respectiv firmele din domeniul privat.
Regii cu profituri mari, după ce au scumpit serviciile prestate populației
Compania de Apă Oltenia figurează în Topul Firmelor pe locul I, fiind singura clasată la categoria „Captarea, tratarea și distribuția apei“- întreprinderi foarte mari (după codul CAEN al regiei). La categoria „microîntreprinderi“ din top figurează alte firme ale primăriilor: Servicii Publice Cârcea SRL și Servicii de Utilități Publice Leu SRL. Neavând contracandidați din sectorul privat, acel cod CAEN poate fi scos din top, pentru a lăsa loc firmelor private. Regiile craiovene au avut ani de-a rândul pierderi foarte mari, iar pe 2013 s-au trezit cu profituri uriașe „din pix“, după ce și-au și recuperat în mod miraculos pierderile din anii anteriori. Potrivit datelor din bilanțul contabil, Regia de Apă Oltenia avusese în 2012 o pierdere de 8,8 milioane de lei (aproape 2 milioane de euro). În 2013, regia a ajuns brusc la un profit de 13 milioane de lei. De amintit ar fi faptul că în ultimii ani, Compania de Apă Oltenia a scumpit de mai multe ori apa pe care o furnizează populației, dar și serviciile de apă-canal. Întrebat dacă scumpirea apei livrate craiovenilor a condus cumva la creșterea profiturilor companiei, directorul Constantin Mitriță a explicat: „Nu a fost o scumpire a apei, ci a fost o ajustare de preț cu rata inflației. Nu această ajustare a tarifelor a condus la realizarea de profit, ci măsurile pe care le-am luat de eficientizare a activității“. Datele din bilanțul contabil îl contrazic însă pe directorul Companiei de Apă. Cifrele publicate de Ministerul Finanțelor Publice din bilanț și asumate de Companie arată că veniturile fostei regii de apă erau de 78 de milioane de lei în 2012 și de 89 de milioane de lei în 2013, după scumpirea apei craiovenior. La venituri mai mari, și rezultatele financiare pot fi altele. Constantin Mitriță a explicat cum a ajuns Compania de Apă de la pierderi de 8,8 milioane de lei în 2012 la profit de 13 milioane de lei în 2013, ceea ce o companie privată nu ar reuși într-un singur an decât în situații excepționale: „Noul Consiliu de Administrație a impus un program de management care a vizat restructurarea activității prin măsuri care s-au luat la timpul respectiv, cum ar fi externalizarea serviciilor de pază, o reanalizare și o redistribuire a personalului, disponibilizări care s-au făcut în 2012, o economie la electricitate și la gaze și o disciplinare, cât de cât, a consumatorilor în privința achitării facturilor“. Realitatea din economie îl contrazice din nou pe Mitriță. Disponibilizarea a 180 de persoane și măsurile precizate mai sus nu ar fi putut aduce unei firme private recuperarea unei pierderi de 8,8 milioane de lei și atingerea unui profit de 13 milioane de lei (deci o recuperare de 21,8 milioane de lei într-un an fiscal). La o firmă privată așa ceva este imposibil fără o creștere substanțială a veniturilor.
Întrebat dacă i se pare firesc să figureze o astfel de societate cum este Compania de Apă care nu are concurență în Craiova la segmentul ei, Mitriță a precizat că nu el a făcut topul pe Dolj, că nu știe nimic despre nominalizarea din Dolj, că nu a participat la ceremonie și că entitatea pe care o conduce a luat locul al doilea pe țară, într-un top național, după o firmă privată.
Alte regii, printre firmele private din top
Să revenim la topul firmelor doljene. La categoria „Cultivarea plantelor nepermanente – Întreprinderi mari“, singura „întreprindere“ prezentă în catalogul Topul Firmelor este, de fapt, o regie: Regia Autonomă de Administrare a Domeniului Public și Fondului Locativ RA Craiova (RAADPFL), care a ieșit pe profit anul trecut, având astfel dreptul să concureze cu firmele private în top. După aceasta sunt enumerate în top 25 de firme private din agricultură, dar la alte categorii de întreprinderi (mijlocii, mici și microîntreprinderi).
Și Regia Autonomă Aeroportul Craiova RA, ce este finanțată de Consiliul Județean Dolj, a intrat în top, ocupând locul I la categoria „Activități anexe pentru transporturi“, adică după acest cod CAEN. Cel puțin în cazul Aeroportului din Craiova rezultatele pozitive se văd și cu ochiul liber de către cetățeni: se fac investiții, iar craiovenii, doljenii și chiar cei din județele limitrofe folosesc mai mult decât în alți ani serviciile aeroportuare din Bănie.
În top nu se regăsesc RAT Craiova și Termo Craiova SRL, aceasta din urmă având pierderi uriașe.
„Fostele regii lucrează pe o piață liberă, concurențială“
Întrebat de ce sunt incluse periodic în Topul Firmelor fostele regii din subordinea autorităților publice locale, președintele Camerei de Comerț și Industrie (CCI) Dolj, Gabriel Vlăduț, a declarat, pentru emisiunea Economia Sudului de la alege tv: „Aceste foste regii au devenit societăți comerciale. Devenind societăți comerciale, ele lucrează pe o piață liberă, concurențială și aici trebuie să își dovedească valoarea. Valoarea lor este dovedită și prin cifra de afaceri pe care o au, ce rezultă din bilanțul pe care îl depun anual“. Chiar dacă asemenea regii nu fac decât să emită facturi și să încaseze banii de la populație, totuși, Camera de Comerț consideră că respectivele entități își merită locul în top. „Aveți dreptate, dar, din punct de vedere legal, toate societățile comerciale sunt tratate pe aceiași indicatori. Ceea ce spuneți dumneavoastră afectează doar la categoria «societăți mari». A avea societăți mari în această perioadă este un lucru deosebit al vieții lor. Vă dau dreptate mie la sută la ceea ce spuneți. Totuși, trebuie să ne uităm la procedurile legale și la indicatorii cu care se face această măsurare. Faptul că ele au în spate un capital de stat nu înseamnă că trebuie să facem o separare între firme mari cu capital de stat și firme mari cu capital privat. Piața este unică“, a precizat Gabriel Vlăduț, care a continuat spunând că, atunci când respectivele regii nu vor mai fi subvenționate de la stat, își vor căpăta locul meritat pe piață.
Firmele private nu o duc prea bine la capitolul „profit“
Dacă fostele regii pot ușor să facă salturi de la pierderi de milioane de lei, la profituri de milioane de euro, pentru firmele private care susțin bugetul de stat al țării nu este așa de simplu să obțină profit. Din datele prezentate de reprezentanții Camerei de Comerț și Industrie Dolj în cadrul galei Topul Firmelor, organizată săptămâna trecută, reiese că din 17.000 de firme care au depus bilanț contabil pe 2013, doar 21% au înregistrat profit, adică a cincea parte din numărul total de societăți active. Președintele CCI Dolj, Gabriel Vlăduț, a precizat că „ne dorim să premiem competitivitatea, valoarea și valoarea adăugată a firmelor pe o piață care a însemnat în ultimul an scăderea numărului de IMM-uri și a cifrelor de afaceri, dar din analiza făcută avem firme performante“.
Firmele private susțin, din impozitele și taxele plătite la stat, toate cheltuielile publice de la nivelul țării. Tot firmele private și angajații din sectorul privat susțin și bugetul pensiilor de stat, precum și salariile personalului bugetar. Într-o economie de piață normală, orice firmă care realizează profit, face investiții și își menține locurile de muncă sau creează altele noi ar trebui să fie respectată și susținută de întreaga societate. Ea este „regina“ economiei. Măria Sa, firma privată!
