Procurorii Direcției Naționale Anticorupție au anunțat, ieri, începerea urmăririi penale față de Liviu Dragnea, președintele Camerei Deputaților, acesta fiind acuzat de constituirea unui grup infracțional, abuz în serviciu și folosirea de documente false pentru obținerea de fonduri europene. Faptele ar fi fost săvârșite de Liviu Dragnea în dosarul „Tel Drum“, în calitate de președinte al Consiliului Județean (CJ) Teleorman. În același dosar au mai fost puse sub acuzare alte opt persoane, printre care se numără funcționari ai CJ Teleorman, dar și acționari și reprezentanți ai Tel Drum SA.
Încă de la început, procurorii anticorupție au precizat că cercetările în acest dosar de corupție au fost începute în urma unei sesizări a Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF), formulată în septembrie 2016. OLAF este instituția europeană care investighează cazurile de fraudare a bugetului UE, dar și a actelor de corupţie de la nivelul instituţiilor europene.
În urma anchetei, procurorii DNA au stabilit că, încă din anul 2001, „suspectul Liviu Nicolae Dragnea, președinte al Consiliului Județean Teleorman, a inițiat un grup infracțional organizat care acționează și în prezent și din care au făcut și fac parte funcționari ai instituțiilor din administrația publică și persoane din mediul de afaceri. Grupul inițiat în anul 2001 are ca principal scop obținerea, în mod fraudulos, a unor sume importante din contractele finanțate din fonduri publice (naționale și europene), prin comiterea unor infracțiuni de abuz în serviciu, de fraudare a fondurilor europene, de evaziune fiscală, spălarea banilor și folosirea de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații“.
Începuturile grupului infracțional
Anchetatorii susțin că acest grup infracțional a parcurs mai multe etape, începând cu privatizarea Tel Drum SA și transferarea societății din proprietatea CJ Teleorman „în sfera de influență și control a suspectului Liviu Nicolae Dragnea, prin persoane interpuse“.
A urmat achiziționarea de către CJ Teleorman a unui utilaj (tren reciclator) în valoare de 3 milioane de lei, care a fost ulterior înstrăinat către Tel Drum SA. Mai departe, în perioada 2002-2005, CJ Teleorman ar fi atribuit către Tel Drum lucrările de reabilitare și întreținere a unor drumuri „”fără a exista o procedură concurențială de atribuire“, după cum au mai precizat anchetatorii.
Între timp, membrii grupării au înființat mai multe societăți comerciale care au fost interpuse în procedurile de atribuire a contractelor publice. Procurorii DNA arată legătura dintre Liviu Dragnea și Tel Drum, chiar și în obținerea unor fonduri UE. „Obținerea în mod preferențial și fraudulos de finanțări din bugetul național, prin intermediul suspectului Liviu Dragnea Nicolae și obținerea în mod nelegal de fonduri din bugetul Uniunii Europene prin furnizarea de documente false și inexacte, atât în cazul în care beneficiarul fondurilor era într-o primă etapă unitatea administrativ teritorială (care ulterior direcționa fondurile către Tel Drum SA) cât și în cazul în care beneficiarul fondurilor era în mod direct una dintre societățile comerciale controlate de membrii grupului infracțional organizat“, susțin procurorii anticorupție.
Aceștia din urmă au mai constatat că membrii grupului au finanțat PSD, iar „structura grupului a permis o interacțiune ușoară între membrii acestuia, fiind de foarte multe ori disimulată prin prisma atribuțiilor de serviciu ale acestora, suspecții Mugur Bățăuș și Victor Piperea conducând direcții din cadrul Consiliului Județean Teleorman și fiind subordonați suspectului Liviu Dragnea, iar reprezentanții din mediul privat reușind cu ușurință să interacționeze prin prisma contractelor care erau în curs de executare“.
Contractele pe banii UE
Procurorii DNA au arătat cu au fost atribuite două contracte pentru reabilitarea de către Tel Drum a două șosele. Astfel, în cursul anului 2008, „Liviu Nicolae Dragnea, cu ajutorul lui Mugur Bățăuș și Victor Piperea (care au asigurat falsificarea și înlocuirea documentelor), a folosit la organismul intermediar ADR Sud Muntenia documente false și inexacte, astfel încât firma Tel Drum SA să câștige un contract de reabilitare a 55 km de drum județean DJ 701 (limita – Dâmbovița Gratia – Poeni – Siliștea – Scurtu Mare – Slăvești – Ciolănești – Zabreasca – Dobrotești), în valoare de 114.263.011 lei, dintre care suma de 13.772.603 euro provenea din fonduri europene“, susțin anchetatorii.
Licitația ar fi fost una cu „dedicație“ pentru Tel Drum. „Prin furnizarea de informații confidențiale și prin modificarea proiectului tehnic și depunerea acestuia în vederea avizării și obținerii finanțării, Liviu Nicolae Dragnea și Mugur Bățăuș, cu intenție, în scopul obținerii unui folos necuvenit pentru Tel Drum SA și implicit pentru membrii grupului infracțional organizat, și-au încălcat atribuțiile legale și au determinat membrii comisiei de întocmire a documentației pentru licitația lucrărilor de construcții și membrii comisiei de evaluare a ofertelor să încalce, fără vinovăție, dispozițiile OUG nr. 34/2006 prin inserarea unor condiții restrictive și încălcarea principiului tratamentului egal, desemnând câștigător al licitației publice firma Tel Drum SA“, mai spun anchetatorii. Prejudiciul numai în cazul acestui contract a fost calculat la suma de 25.600.927 de lei.
Alt contract cu probleme ar fi cel atribuit Tel Drum pentru reabilitarea a 50 km din DJ 506. Și în acest caz, suspecții sunt acuzați că au depus la ADR Sud Muntenia o serie de documente false, „astfel încât firma Tel Drum SA să câștige un contract de reabilitare a peste 50 km din DJ 506 Cervenia Vitănești Băbăița, în valoare de 62.482.442 lei lei, dintre care suma de 6.930.138 euro provenea din fonduri europene“, arată procurorii DNA. Prejudiciul în cazul acestui contract a fost calculat la suma totală de 5.742.872 de lei.
Tel Drum SA, acuzată că a „uitat“ să achite TVA
În continuare, procurorii anticorupție au mai explicat că, în calitate de reprezentant al Tel Drum SA, Petre Pitiș, a simulat operațiuni de achiziții pe care le-a înregistrat în documentele contabile, utilizând societăți comerciale cu comportament de tip fantomă. Astfel, numai în perioada 2010 -2012, „acesta a sustras de la plata către bugetul de stat suma de 774.790 lei, reprezentând taxă pe valoare adăugată aferentă operațiunilor comerciale. În aceeași perioadă, sumele aferente operațiunilor evidențiate cu societățile cu comportament de tip fantomă au fost transferate din conturile bancare ale Tel Drum SA în conturile bancare ale societăților cu comportament de tip fantomă, fiind retrase în numerar la scurt timp după transfer și restituite persoanelor care le-au virat inițial“, au mai precizat reprepzentanții DNA.
Aceștia din urmă au mai stabilit că membrii grupului infracțional ar fi beneficiat de diverse informații cu caracter nepublic din cadrul unor instituții de la nivel local și central. Este vorba de note de fundamentare și caiete de sarcini pentru licitații viitoare, corespondența între unitățile administrativ teritoriale și Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene, liste cu proiectele depuse pentru finanțare și chiar documente solicitate de procurori. Astfel de documente au fost ridicate de procurori cu ocazia perchezițiilor făcute la firmele controlate de suspecți.
Unde au ajuns banii
În final, anchetatorii au explicat și ce s-a întâmplat cu banii proveniți din activitatea infracțională a grupului infracțional.
Astfel, unii dintre cei implicați în „afacerile“ Tel Drum și-au asigurat funcțiile de conducere în cadrul Consiliului Județean Teleorman, cum ar fi Mugur Bățăuș și Victor Piperea. În schimb, Fișcuci Marian, Petre Pitiș, Neda Florea, Ion Florian și Neagoe Daniel ar fi obținut contracte preferențiale prin intermediul unor societăți comerciale și beneficii bănești sub formă de dividende și salarii, dar și sub forma unor bunuri mobile și imobile. În schimb, Liviu Dragnea ar fi fost implicat, alături de familia sa în aceste afaceri. „Liviu Nicolae Dragnea, în mod direct sau prin persoane apropiate lui (fiul, fosta soție) a obținut sume de bani sau bunuri mobile și imobile pe care le utilizează, precum și diverse servicii în interes personal, al familiei și al formațiunii politice din care face parte, respectiv donații de la membrii grupului infracțional organizat și de la societățile controlate de aceștia (circa 2,5 milioane de lei în anul 2009)“, spun anchetatorii. Alte beneficii ar fi venit în urma „transferului părților sociale din mai multe societăți controlate de membrii grupului infracțional organizat către fiul său, dividende și sume periodice către fiul său cu titlu de salariu de la firme din grup, sume periodice cu titlu de chirie încasate personal de Liviu Nicolae Dragnea și de fosta soție de la o altă societate din grup, bani obținuți de către Liviu Nicolae Dragnea din vânzarea unor bunuri imobile la valori supraevaluate către societățile controlate de membrii grupului infracțional organizat“, au mai explicat procurorii anticorupție.
