Spitalele din Oltenia suferă din cauza lipsei medicilor anesteziști. Unităţile sanitare lucrează cu mai puţini anestezişti decât ar trebui, iar din această cauză uneori operațiile sunt amânate. Încă din timpul rezidențiatului, mulți medici preferă străinătatea. În țară mai avem doar 850 de astfel de specialiști care deseori muncesc până la epuizare și sunt nevoiți să salveze vieți aproape cu nimic. În plus, din multe secții lipsește toată aparatura de care este nevoie.
România ocupă ultimul loc în Europa la numărul de medici pe mia de locuitori. Cea mai mare criză este cea a medicilor anesteziști. Vânați de spitalele din străinătate, în ultimii ani tot mai mulți specialiști români aleg să părăsească țara și să lucreze în locul în care sunt răsplătiți financiar pe măsură și unde au la dispoziție toate dotările necesare. Recunoscută la nivel european și mondial mai mult după Revoluție, anestezia românească are nevoie de resuscitare. Spitalele se confruntă cu un deficit major de specialiști, ceea ce ridică mari probleme sistemului sanitar românesc.
Medicii anesteziști din România stau lângă pacienții din secțiile de Terapie Intensivă. Dacă în alte țări medicul anestezist doar face anestezie, la noi același specialist trebuie să se ocupe și de pacienții din ATI (Anestezie și Terapie Intensivă).
Muncă până la epuizare
La Spitalul Județean de Urgență Craiova, secția ATI este mereu plină. Se lucrează la foc continuu pentru că mereu mai apare un caz urgent. Dr. Monalisa Enache, medic primar ATI, spune că munca în ATI este o luptă pe mai multe fronturi. „Este o muncă extrem de solicitantă fizic și psihic cu răspundere enormă în decizia vizavi de pacientul critic. Tratamentul este complex, terapie farmacologică și tehnici specifice de suport, de exemplu, ventilația mecanică invazivă și noninvazivă, procedeele de epurare extra renală, hemodializă, dializă hepatică… Pe de altă parte, suntem implicați în actul operator ca anesteziști. Urmărim pacientul preanestezic, asigurăm un act anestezic adecvat diagnosticului ținând cont de toate afecțiunile pacientului. Anestezia durează cât intervenția, poate fi o oră sau pot fi șapte-opt sau 12 ore. Munca nu se termină aici. Pacientul trebuie urmărit și postoperator. Uneori, familia este posibil să nu ne vadă mai mult de 36 de ore. Este un sacrificiu, dar munca ne aduce bucuria vieților salvate, a durerii alinate, dar uneori și tristețea luptei pierdute în războiul cu moartea“, spune dr. Monalisa Enache.
Din cauza volumului mare de muncă, mulți medici aleg să plece să lucreze în spitale din străinătate. „Se pleacă, în primul rând, din cauza salariilor. Munca și răspunderea sunt mult mai bine plătite în unele țări, iar numărul de ore lucrate pe săptămână este mai mic. După o gardă de 24 ore nu este legal să se lucreze încă șapte ore fără pauză. În al doilea rând, statutul de medic reprezintă o poziție respectată în societate în alte țări. La noi s-a pierdut respectul pentru medici, ceea ce este trist și nedrept“, adaugă medicul.
Subfinanțarea sugrumă secțiile ATI
La Spitalul Județean Slatina, în secția ATI lucrează opt medici, deși normativul legal ar fi de 26 de medici, având în vedere numărul de pacienți tratați în secție. Practic cei opt medici muncesc de trei ori mai mult decât ar fi normal. În această situație, riscul de malpraxis este mare. „Dacă lucrezi de trei ori mai mult decât trebuie ești supus greșelii. Ar trebui să te ocupi de un pacient în 20 de minute și tu te ocupi de cinci în acest timp. În plus, este nevoie și de asistente și infirmiere. Ar trebui să avem o asistentă la două paturi și noi avem trei pe tură la 12 paturi. Rezidenții nu vor să rămână, preferă să plece la alte spitale din țară și, cel mai adesea, în străinătate, unde sunt foarte căutați. Și eu am primit oferte din Franța, Anglia, din multe țări, dar nu am plecat pentru că am copilul aici. Pe lângă salariu, care este mai mare, medicilor le este teamă și de malpraxis“, explică Alina Chiriac, sefa secției ATI de la Spitalul Județean de Urgență Slatina.
Altă problemă o reprezintă și condițiile de lucru, lipsa dotării cu aparatură suficientă și subfinanțarea. „Costurile într-o secție de ATI sunt foarte mari. Aici ajung și mulți pacienți neasigurați pe care nu ai cum să îi refuzi. Prin programul național de ATI primim 400.000 de lei pe an, iar noi dăm 200.000 de lei pe lună numai pe medicamente și peste 400.000 de lei pe restul materialelor sanitare. Normal că ne-am dori condiții ca în spitalele occidentale. E greu să lucrezi când nu ai tot ce îți trebuie, când trebuie să improvizezi ca să te descurci“, adaugă dr. Alina Chiriac.
Un singur anestezist, operații amânate
Un singur medic anestezist lucrează la Spitalul din Motru. Atunci când este liber, cazurile urgente care necesită operație sunt trimise la alte spitale, iar celelalte sunt programate. Mai grav este că lipsește și dotarea secției ATI. „Situația este critică. Avem un singur medic anestezist. Acum urmează perioada de concediu și nu știu ce vom face. Când medicul este liber nu operăm urgențele, trimitem pacienții la alte spitale. Nu este normal. Postul a fost scos la concurs ani de zile, dar nu a venit nimeni. Preferă alte spitale sau pleacă în străinătate. Anestezistul nostru mai lucrează la trei spitale. Este mare nevoie de astfel de specialiști. În plus, în secție avem nevoie mare de dotare cu aparatură, de paturi speciale, defibrilatoare și multe altele. Ultima dată am primit aparatul de anestezie în 2007“, precizează managerul spitalului, dr. Teodor Zavate.
La Spitalul Municipal „Filantropia“ din Craiova, schema de medici anesteziști este completă pentru că anul trecut doi medici tineri au ales să lucreze aici. Toate paturile Secției ATI sunt ocupate zilnic. „Acum avem schema completă de medici anesteziști pentru că anul trecut am reușit să aducem doi medici tineri în echipă. Avem în acest moment cinci medici anesteziști la 20 de paturi. În medie, în Secția de Terapie Intensivă sunt internați 3.000 de pacienți. De multe ori, paturile nu sunt suficiente. Nu există nici o zi în care să existe un pat liber. De anul trecut, spitalul a intrat în programul național de Terapie Intensivă, de unde primim o parte din finanțarea necesară pentru îngrijirea pacienților“, spune Elena Crăiniceanu, directorul economic al spitalului.
Mulți aleg să plece de când sunt rezidenți
În această situație, pacienții sunt nemulțumiți de ceea ce găsesc în spitale. Se plâng că sunt lăsați să aștepte ore întregi pe holurile spitalelor, că se întârzie cu programările pentru intervenții chirurgicale, că medicii nu comunică. Lipsa anesteziștilor este o mare problemă la nivel național. Aproape toate unitățile sanitare funcționează sub normativ pe această specializare. Medicii pleacă, iar măsurile întârzie să apară. „Deficitul este dat de faptul că este o specializare foarte căutată în străinătate. Medicii pot să își ia un certificat și cu acela pot lucra oriunde. În plus, apare și motivația financiară, și avantajul programului de lucru. La noi specializarea
anestezie și terapie intensivă este comasată, medicul le face pe ambele. În alte țări nu este așa, medicul care dă anestezie nu mai lucrează și în Terapie Intensivă. Mulți aleg să plece de când sunt rezidenți. Din anul II de rezidențiat deja pleacă“, atrage atenția dr. Bogdan Tănase, medic primar chirurgie generală la Institutul Oncologic București şi preşedinte al Alianţei Medicilor (AM) pentru reforma sistemului de sănătate.
Pe lângă lipsa personalului medical este nevoie și de o strategie la nivel național pentru secțiile ATI din toate spitalele. „Ar trebui să existe un standard național pentru toate secțiile de ATI, nu avem așa ceva. Sunt secții în care lipsește dializa, nu există aparatele necesare sau au aparte, dar lipsesc consumabilele, care sunt destul de costisitoare. În plus, secțiile de ATI sunt bombe septice și nu este normal ca același medic să se ducă din secție în sala de operație să facă anestezie. Sunt multe spitale care nu au filtrele necesare și aici este o mare problemă“, spune dr. Bogdan Tănase.
