Brexit-ul este temă de dezbatere, dar și de îngrijorare și pentru studenții români din Marea Britanie. Ioana Vasile din Craiova, studentă la Universitatea din Oxford, dezvăluie într-un interviu acordat pentru GdS, prin corespondență, care au fost motivele pentru care a ales să fie studentă la o Universitate din Marea Britanie, în ce a constat admiterea, dar și ce informații au primit studenții români în aceste zile de la reprezentanții universității în care învață, care sunt temerile lor, dar și ale britanicilor.
GdS: Ioana, ce studiezi și în ce a constat admiterea la Universitatea din Oxford?
Ioana Vasile: Sunt studentă la University of Oxford, la Computer Science. În Craiova am fost eleva Colegiului Național „Carol I“ timp de 12 ani, unde am participat la Olimpiada de Matematică în gimnaziu și la Olimpiada de Informatică în liceu, ambele fiind luate în calcul în procesul de admitere la universitate. Întregul proces a fost ceva mai lung decât mă așteptam, în special pentru că Oxford cere un examen de matematică dat cu două luni înainte de a lua decizia și un examen la fața locului cu o lună înainte. În plus, în anul meu cursul de Computer Science a fost al doilea cel mai competitiv din universitate, după Economie și Management.
GdS: Ce diferențe sunt față de sistemul românesc de învățământ?
I.V.: Mi s-a întâmplat mult mai rar să fac multe întrebări de același fel pentru a „memora metoda“. Acela este sistemul matematic sovietic, ce are și unele părți bune. Pe de altă parte, mi s-a cerut mult mai mult în examene să reproduc teorie, ceea ce mi s-a părut neobișnuit pentru științe. Unul dintre cele mai mari avantaje pe care le are universitatea mea este sistemul tutorial, în care tutorii, profesorii din universitate, fac o meditație pe săptămână cu studenții lor la fiecare materie. La aceste meditații participă unul-doi studenți odată.
GdS: Ce oportunități îți oferă o universitate din Marea Britanie ca și student?
I.V.: Există o deschidere mult mai mare către studenți de calitate de la alte materii, accentuată de participarea încurajată la acțiunile societății. Asta ajută enorm procesul de networking din cariera fiecărui tânăr profesionist. Se încurajează foarte mult ca un student de la inginerie, de exemplu, să participe la dezbateri politice sau economice. Resursele materiale și academice sunt mult mai la îndemână. Pot să îi scriu la orice oră un e-mail tutorelui meu și îmi răspunde în maximum zece ore, chiar și în vacanță.
GdS: Rezultatul referendumului a fost că britanicii nu mai vor să fie în UE. Care este reacția? De exemplu, la nivel de universitate ce discuții aveți? Ce efecte imediate se prevăd?
I.V.: Toți studenții pe care i-am întâlnit au votat să rămână și sunt tare devastați de rezultate. Impactul de a doua zi, când moneda s-a prăbușit și Banca Angliei a pierdut miliarde de lire, a fost enorm. S-a simțit mult distanța enormă dintre generații și nivelurile de educație. În Oxford, peste 70% dintre voturi au fost pentru a rămâne în UE. Mediul academic are în special de suferit. În domeniul meu, de exemplu, o treime din granturile de cercetare vin de la Uniune.
GdS: Din punct de vedere economic au avut loc schimbări, s-au scumpit produsele?
I.V.: Produsele nu s-au scumpit încă, dar se prognozează o ieftinire a imobiliarelor. Cei din jurul meu au fost devastați, dar nu cred că Oxford este un eșantion reprezentativ al Marii Britanii, în special pentru că există alt nivel mediu de educație, și asta a făcut diferența. Am observat din presă că mulți eurosceptici își regretă acum votul, dar nu mai este nimic de făcut.
GdS: Ca și student român, ce informații ai despre acest Brexit, ce efecte are asupra voastră? Ați primit informații de la reprezentanții universității sau ai colegiului? Ce anume v-au comunicat și la cât timp de la anunțarea Brexit-ului au reacționat?
I.V.: Universitatea ne-a asigurat că nu vom avea taxe diferite, noi cei care am început facultatea înainte de 2016 inclusiv. La fel și compania guvernamentală de împrumuturi pentru taxele de școlarizare a anunțat că va continua oferta pentru studenții din UE din aceeași categorie. Directoarea universității și cea a colegiului ne-au trimis câte un e-mail luni, în care ne-au asigurat că încearcă să ne facă tranziția cât mai ușoară. Nu știu exact ce înseamnă asta, dar mă aștept să nu întâlnim dificultăți mai mari decât de obicei.
GdS: Care sunt temerile voastre ca și studenți români într-o țară care se pregătește să părăsească UE?
I.V.: Ne temem că vom avea nevoie de viză greu de obținut, că va fi dificil să rămânem acolo după studii, și că nu vom beneficia de aceleași drepturi care erau până acum asigurate de apartenența la UE. Mulți britanici se tem și ei de același lucru.
GdS: Ce informații apar în presa de acolo pe tema Brexit-ului?
I.V.: Presa este împărțită politic. Majoritatea ziarelor pe care le citesc anunță efecte devastatoare, în timp ce ziare eurosceptice precum The Sun spun altă poveste. Ce-i drept, țara este împărțită acum între tineri și bătrâni, educație și lipsa acesteia. Nu ar fi prima dată când tinerii educați sunt compromiși de vârsta a treia fără educație. Își vor reveni, dar foarte greu, pe parcursul multor ani.
Se pare, de asemenea, că Scoția va părăsi Marea Britanie și va adera la UE ca țară independentă. Mulți deja s-au orientat într-acolo.
