De Revelion, oamenii sunt parcă mai superstiţioşi ca niciodată, iar oricât de ciudate ar părea omului modern anumite obiceiuri, ele încă se păstrează, fiind ţinute de mulţi cu sfinţenie. Pentru ca ghinionul să fie alungat, iar norocul înmulţit, oameni din diferite colţuri ale lumii aruncă pe ferestre cu lucruri sau apă, dau foc fotografiilor sau păpuşilor de cârpă, ori sparg farfurii pe la uşi în semn de prietenie.
Dacă pentru unele popoare alimentele mâncate la miezul nopţii fac diferenţa între un an nou bun şi unul mai puţin bun, în alte locuri de pe mapamond, lucrurile aruncate din casă aduc prosperitate, notează Mediafax.
Lucruri aruncate pe geam și…
În Italia, deşi obiceiul aruncării obiectelor vechi, pe fereastră, de Revelion, nu mai este la fel de spectaculos ca în trecut, el rămâne totuşi unul riscant pentru cei neavizaţi. Mai ales în Napoli, obiecte de mobilier, vase şi haine ajung în stradă, spre nefericirea gunoierilor.
Şi în America Latină, nu este bine să treci pe sub geamuri la 12 noaptea, când se schimbă anul. Portoricanii au obiceiul să „spele” vechiul an şi să arunce cu apă pe fereastră.
…lucruri arse pe stradă
Se aruncă lucruri şi în Ecuador, dar nu pe geam, ci în foc. Oamenii pregătesc fotografii pe care le ard, scăpând astfel de trecut, pentru a putea intra curaţi în noul an. La fel fac şi cu muñecos, nişte păpuşi de cârpă sau din hârtie creponată, care reprezintă anul ce s-a terminat. Acestea sunt expuse în faţa caselor până pe 31 decembrie, iar la miezul nopţii sunt arse în stradă.
Focul aduce noroc în Scoţia. Anul Nou este numit „Hogmanay”, iar în unele sate sunt aprinse suluri de smoală, care sunt lăsate apoi să se rostogolească pe străzi ca anul vechi să fie ars, iar cel nou să vină. Scoţienii cred că prima persoană care va intra în casă de Anul Nou va aduce fie noroc, fie ghinion. Anul cel nou va fi norocos dacă această persoană este un bărbat brunet, care aduce un dar.
Pâine pentru spiritele bune
În Danemarca în noaptea de Anul Nou, farfuriile sparte de uşile caselor sunt semn de prietenie. Cu cât sunt mai multe farfurii sparte de uşă, cu atât gazda are mai mulţi prieteni.
Dacă hinduşii obişnuiesc să facă desene din pudră colorată în faţa casei, la începutul noului an, pentru a-şi întâmpina rudele sau prietenii şi a avea noroc, în Irlanda, oamenii bat cu un colţ de pâine în pereţi şi pe la uşi pentru a alunga ghinionul. Astfel, sunt chemate în casă spiritele bune. În plus se descuie uşa pentru ca şi membrii familiei care au decedat să poată intra, pentru aceştia punându-se scaune în plus la masa de Anul Nou.
Plumb şi oase de peşte
Plumbul este considerat norocos de germani, iar în noaptea de Anul Nou există obiceiul de a se turna metalul topit într-un vas cu apă. Astfel, formele ciudate care se formează pot prezice viitorul: cele rotunde sunt simbol pentru noroc în următorul an, inima simbolizează căsnicia, o ancoră indică nevoia de ajutor, iar o cruce reprezintă moartea cuiva drag. Un obicei pe cale de dispariţie este legat de şira peştelui mâncat la masa de Revelion. Ca să aibă noroc de bani tot anul, oaspeţii „fură” de la masă oasele de peşte.
În Spania, de Anul Nou este bine să mănânci câte o boabă de strugure la fiecare dintre cele 12 bătăi ale ceasului care vestesc trecerea în noul an, acestea reprezentând dorinţe pentru fiecare lună a anului următor. De asemenea, pentru mirese, noaptea de Anul Nou reprezintă ocazia de a-şi strecura verigheta în cupa de şampanie şi de a ciocni. Un obicei similar există şi în Portugalia, cu diferenţa că aici sunt preferate smochinele. Astfel, în noaptea dintre ani, trebuie înghiţite 12 smochine, care simbolizează 12 dorinţe pentru anul ce vine.
Petreceri de uitat anul
În Suedia se ascund răvaşe şi mici surprize în desertul servit în noaptea de Revelion care se spune că aduc noroc. Astfel, o budincă de orez poate avea în ea o alună, iar cel care o găseşte va avea noroc tot anul următor.
Pentru japonezi, Anul Nou, numit „Oshogatsu”, este una dintre cele mai importante sărbători şi un simbol al înnoirii. În decembrie, sunt organizate „petreceri de uitat anul” sau „Bonenkai”, prin care oamenii lasă în urmă problemele şi grijile anului pe cale să se încheie şi se pregătesc pentru un nou început. Neînţelegerile şi animozităţile sunt uitate.
Pe 31 decembrie, la miezul nopţii, familiile merg la cel mai apropiat templu pentru a împărţi saké (băutură tradiţională, n.r.) şi pentru a asista la cele 108 lovituri de gong care anunţă trecerea în noul an (această cifră reprezintă numărul păcatelor acumulate într-un suflet de-a lungul anului, iar loviturile de gong simbolizează alungarea păcatelor unul câte unul şi purificarea sufletelor). Pe 1 ianuarie, copiii primesc otoshidamas – mici cadouri cu bani înăuntru.
Obiceiuri și superstiții românești
Și în țara noastră există mai multe obiceiuri și superstiții de anul nou, care diferă de la regiune la regiune. De exemplu, ca să fie feriţi de spiritele rele, în multe zone din ţară, românii obişnuiesc să ţină în buzunar o căpăţână de usturoi.
O altă superstiţie de Revelion spune că atat în ultima zi din an, cât şi în prima zi a celui nou este bine să nu facem cheltuieli şi să nu aruncăm nimic din casă, nici măcar gunoiul, deoarece, o dată cu el, aruncăm afară din casă şi norocul. Şi că tot vine vorba de bani, există si superstiţia conform căreia oamenii nu trebuie să intre în noul an cu datorii. În caz contrar, aceştia vor rămâne datori tot anul.
De asemenea, o binecunoscută superstiţie este legată de prima persoană care va trece pragul casei în prima zi din an, persoană care ne va influenţa tot anul. Potrivit tradiţiei, persoanele cu părul blond sau roşcat aduc ghinion, spre deosebire de cele brunete care aduc noroc. Dacă prima persoană care intră în casă este bărbat, anul va fi plin de noroc; dacă femeile intră primele, noul an va fi plin de ghinion.
Conform tradiţiei populare, fetele nemăritate pun în Ajunul Anului Nou un fir de busuioc într-un vas cu apă, o ramura de măr şi un ban. Dimineaţa, fetele îşi vor visa alesul cu care urmează să se căsătorească.
De asemenea, la miezul nopţii, uşa casei trebuie să fie deschisă, permiţând astfel anului vechi să iasă şi celui nou să intre.
Preluat mai nou şi de români, obiceiul cu sărutatul sub vâsc este practicat în noaptea dintre ani de îndrăgostiţi. Aceştia cred că astfel vor fi însoţiţi de dragoste întreg anul.
Bătrânii spun că la trecerea dintre ani este bine ca fiecare persoană să poarte o haină nouă, dar şi ceva roşu ori o altă culoare veselă pentru a atrage toate energiile pozitive.
Mai mult, în noaptea de Anul Nou nu e bine să dormim, iar cine nu rezistă va fi somnoros tot anul. O altă datină spune că în ajunul Anului Nou trebuie să ai mereu în buzunar câteva boabe de grâu, pentru a fi ferit de foamete tot anul. Şi bani trebuie să ai în buzunar, pentru ca noul an să nu te prindă sărac.
De Revelion se mănâncă peşte
Românii obişnuiesc să consume peşte in noaptea dintre ani, pentru a le asigura o trecere lină şi uşoară în anul ce urmează. Pe de altă parte, carnea de pasăre este aducătoare de ghinion. Acest lucru este pus pe seama faptului că păsările de curte scormonesc pământul şi îl împrăştie, fapt corelat cu împrăştierea prosperităţii şi a binelui din casă.
În noaptea dintre ani, dar şi pe 1 ianuarie nu se plânge. Conform tradiţiei, persoanele care plâng în prima zi a anului vor avea un an plin cu evenimente triste.
Vremea anunță anul
Conform tradiţiilor, cum este ziua de Anul Nou aşa va fi tot anul: bun sau rău. Credinţa populară spune că, dacă în ziua de Anul Nou e ger, iar pe zăpadă se văd multe steluţe, e semn că anul ce urmează va fi bun şi vor fi multe cununii. De asemenea, dacă în ziua de Sfântul Vasile ninge, anul ce urmează va fi unul îmbelşugat, iar dacă este senin şi geros, oamenii vor fi sănătoşi pe parcursul anului. Totodată, se spune că, dacă noaptea de Anul Nou este „lină şi senină”, este un semn că noul an va fi unul bun.
