Luni, 19 octombrie, la aproape doi ani de la tragedia aviatică din Munţii Apuseni, reprezentanţii Centrului de Investigaţii pentru Siguranţa Aviaţiei Civile (CIAS) au anunţat concluziile anchetei tehnice făcute în acest caz. Raportul final privind accidentul aviatic din Apuseni are 158 de pagini şi a fost întocmit împreună cu specialişti din Marea Britanie – stat de fabricaţie a aeronavei şi SUA – unde au fost făcute motoarele.
Eugen Suciu, membru al comisiei de investigație în cadul CIAS, a spus că aeronava era pilotată de Răzvan Petrescu, dar comandant era Adrian Iovan, iar acesta avea puterea de decizie şi a luat mai multe decizii eronate, între care continuarea zborului în condiţii care au favorizat givrajul sever.
„Pe noi nu ne interesează dacă a greşit cineva, pentru că noi nu căutăm vinovaţi. Pentru noi, foarte important este ca recomandările de siguranţă să îşi atingă scopul şi pe viitor să prevenim un asemenea accident. Dar inclusiv în manualul operaţional al operatorului este specificat foarte clar cine are puterea de decizie, inclusiv asupra unei asemenea hotărâri, şi anume comandantul de echipaj şi acest lucru este normal. Deci nu are nici o legătură cine este comandant de echipaj cu cine pilotează. Comandantul de echipaj era domnul Iovan“, a spus Suciu.
După 11 luni s-au urcat într-o aeronavă pe care nu au mai văzut-o de 11 luni
Potrivit membrilor comisiei de anchetă, Adrian Iovan nu avea experienţa de a pilota un astfel de aparat de zbor, mai puţin performant, şi a luat mai multe decizii eronate.
„Prima dintre ele a fost evaluarea eronată a factorilor de risc specifici desfăşurării acestui zbor, cauzată de întreruperea mare de la zbor şi de lipsa de experienţă a echipajului pe acest tip de aeronavă“, a spus Suciu.
El a precizat că Iovan avea peste 14.000 de ore de zbor pe aeronave performante, zboruri făcute în condiţii fără vizibilitate şi percepea altfel pericolul.
„Aici este problema şi noi am ajuns la concluzia că evaluarea eronată a factorilor de risc este cauzată de lipsa de experienţă, dar şi de antrenament pe această aeronavă. Nu ne referim la stiluri de pilotaj sau la modul în care sunt acţionate comenzile de zbor, ci strict la evaluarea factorilor de risc în cadrul acestui zbor – faptul că după 11 luni s-au urcat într-o aeronavă pe care nu au mai văzut-o de 11 luni, au plecat într-o misiune comercială cu pasageri la bord, dar, repet, şi reţineţi, perfect legal“, a mai spus Suciu.
Conform acestuia, altă decizie eronată a comandantului a fost de a continua zborul „în condiţii meteorologice care au favorizat givrajul sever al carburatoarelor“.
Principala concluzie a specialiştilor care au întocmit acest raport este că motoarele aeronavei s-au oprit din cauza givrajului sever.
„Pe parcursul acestui zbor, aeronava s-a confruntat cu un givraj nu la nivelul structurii, ci la nivelul carburatoarelor motoarelor, ceea ce nu a permis aeronavei să atingă altitudinea de 11.000 de picioare (…) Din cauza givrajului, deasupra plafonului de nori s-a produs blocarea motoarelor“, a arătat Suciu.
„Este de remarcat că pe radarul de control al controlorilor de trafic s-a declanşat alarma, ceea ce însemna că aeronva opera sub altitudinea minimă de siguranţă în zonă. Controlorul i-a cerut încă o dată pilotului să crească altitudinea de zbor a aeronavei“, a mai arătat Suciu.
El a mai spus că, ulterior, Adrian Iovan a comunicat controlorilor de trafic că va coborî sub altitudinea de 2.400 de metri, ceea ce înseamnă că acesta ieşea din raza radarului, moment în care echipajul avea întreaga responsabilitate.
Dosar penal la Parchetul instanţei supreme
Raportul Centrului de Investigaţii şi Analiză pentru Siguranţa Aviaţiei Civile este aşteptat la dosarul anchetei derulate în acest caz de Parchetul instanţei supreme. În acest dosar, procurorii au decis începerea urmăririi penale pentru ucidere din culpă, vătămare corporală din culpă şi neglijenţă în serviciu, dar şi pentru neluare şi nerespectare a măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă şi încălcarea de către personalul aeronautic civil a îndatoririlor de serviciu.
La începutul acestui an, Parchetul ÎCCJ anunţa că în acest caz au fost audiate peste 200 de persoane, pe parcursul a 2.354 ore de anchetă şi s-au solicitat relaţii de la peste 40 de instituţii ale statului. Martorii audiaţi au fost din cadrul Ministerului Transporturilor, Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului de Telecomunicaţii Speciale (STS), Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Sănătăţii, Administraţiei Române a Serviciilor de Trafic Aerian (ROMATSA), spitalelor judeţene Alba, Cluj şi Oradea, Spitalului Municipal Beiuş, Institutului Clinic Fundeni, Spitalului Clinic „Sf. Maria“ Bucureşti, Agenţiei Naţionale de Transplant, Şcolii Superioare de Aviaţie Civilă, Ocoalelor Silvice Horea, Gilău, Asociaţiei Salvatorilor Montani Bihor, serviciilor publice judeţene Salvamont Alba şi Cluj. De asemenea, printre martori au fost şi locuitori ai comunelor Horea, Albac, Poiana Horea şi Beliş, care au intervenit în sprijinul echipelor de căutare şi salvare a supravieţuitorilor accidentului aviatic.
La solicitarea Secţiei Parchetelor Militare, Comisia Superioară Medico-Legală din cadrul INML a transmis procurorilor militari raportul de expertiză medico-legală privind-o pe victima Aurelia Ion.
20 ianuarie 2014, misiune comercială cu pasageri la bord
În accidentul aviatic produs în 20 ianuarie 2014 în Munţii Apuseni au murit comandantul Adrian Iovan şi studenta Aurelia Ion. Totodată, au fost răniţi pilotul Răzvan Petrescu şi medicii Radu Zamfir de la Spitalul Fundeni, Valentin Calu de la Spitalul Elias, Cătălin Pivniceru de la Spitalul „Sfânta Maria“ şi Sorin Ianceu de la Spitalul Municipal din Beiuş, judeţul Bihor.
Echipa medicală din avion mergea într-o misiune comercială cu pasageri la bord, de la Bucureşti la Oradea, unde urma să preleveze ficatul de la un donator care suferise un accident vascular cerebral. Epava avionului şi victimele au fost găsite de trei localnici, după căutări care au durat aproximativ cinci ore şi la care au participat pompieri salvatori, jandarmi montani, poliţişti, salvamontişti, angajaţi ai Parcului Naţional Munţii Apuseni şi localnici.
Cătălin Lupăşteanu, Alina Oprea – Mediafax
