Venirea lui Andrzej Duda la preşedinţia Poloniei alimentează temerea, nu doar în cercurile politice poloneze ci şi la Bruxelles, că el va deschide calea mentorului sau politic euroscepticul Jaroslaw Kaczynski, liderul partidului conservator şi populist Lege şi Justiţie(PiS). Duda însuşi, de pe poziţia de preşedinte, ar putea bloca multe din legile votate în parlament, inclusiv intrarea Poloniei în zona euro.
Conservatorul Andrzej Duda a fost ales duminică, în al doilea tur de scrutin, preşedintele Poloniei, obţinând 53% din voturile exprimate, faţă de 47% cât a revenit fostului preşedinte Bronislaw Komorovski (de centru-dreapta). Este o surpriză, totuşi, nu doar pentru polonezi, ci şi pentru Bruxelles, având în vedere că victoria lui Duda (un jurist în vârstă de 43 de ani) ar putea deschide calea revenirii la putere a celui care l-a inspirat în activitate să politică, euroscepticul Jaroslaw Kaczynski, liderul partidului conservator şi populist Lege şi Justiţie(PiS).
Legislativele – în luna octombrie
Miza politică în urmă alegerii la preşedinţie a lui Andrzej Duda este importantă, chiar dacă Polonia este o democraţie parlamentară unde esenţa puterii se află în mâinile primului ministru – actualmente Ewa Kopacz (Platforma Civică, partidul fostului premier Donald Tusk). Căci, aşa cum prevede Constituţia, preşedintele este comandantul forţelor armate, o funcţie extrem de sensibilă în acest moment de puternică tensiune cu Rusia. El poate, de asemenea, să blocheze legi votate de parlament. Duda se poate opune, de pildă, intrării Poloniei în zona euro. În campania să prezidenţială, el a s-a declarat împotriva adoptării monedei euro „câtă vreme nivelul de trăi al polonezilor nu va ajunge la nivelul de trai al germanilor sau al olandezilor”. Dincolo de acest scrutin se profilează alegerile legislative anunţate pentru luna octombrie. Analiştii politici polonezi evocă riscul – existent în primul tur al alegerilor prezidenţiale – al unui absenteism foarte puternic (la primul tur al prezidenţialelor a fost de 52%). Oferind o explicaţie, analiştii respectivi se referă la o multitudine de date, situaţii ce demonstrează o puternică respingere în rândul alegătorilor faţă de partidele de guvernământ de până acum şi, în general, faţă de politica tradiţională. Polonia nu se află într-o situaţie economică proastă. În 2014 a avut o rată de creştere de 3,2% şi un şomaj sub 8%. Dar, tonalitatea „foarte socială” a platformei politice cu care Duda s-a lansat în campania prezidenţială, îndeosebi promisiunea de a diminua vârsta de pensionare, pare să fi contribuit la obţinerea victoriei şi în al doilea tur de scrutin de duminică. La un mare miting electoral organizat la Cracovia, oraşul său natal, Andrzej Duda afirmă că, deşi în anii de când la putere s-a aflat Platforma Civică (PO) Polonia a înregistrat rezultate economice bune, ele nu au servit decât interesele unui „mic grup”…A venit timpul schimbării, pentru a pune capăt unei preşedinţii letargice şi indolente„, a mai spus Duda în discursul din ajunul celui de-al doilea tur de scrutin. Comentatori de presă au subliniat, şi ei, că începând din 2007, sub guvernarea Platformei Civice, Polonia a cunoscut o perioada de creştere economică, de creştere a salariilor, dar mulţi polonezi consideră că „roadele acestei creşteri economice sunt inechitabil repartizate, ceea ce a dus la o creştere a inegalităţilor în societatea poloneză„.
