Din misterele ţestoaselor

Sunt vieţuitoare care trăiesc pe pământ, dar care nu s-au schimbat aproape deloc de peste 200 de milioane de ani. Este vorba despre broaştele ţestoase. După cum informează corriere.it, unul dintre cele mai mari mistere ale lor, procesul de formare a carapacei, a fost recent supus unui studiu amănunţit şi au ieşit la iveală câteva lucruri surprinzătoare. Într-un articol publicat recent în revista Current Biology, paleontologul Tyler Lyson a explicat că ţestoasele au carapacea alcătuită dintr-un grup de aproximativ 50 de oase, format prin fuziunea coastelor şi vertebrelor, un lucru unic în natură.
„Carapacea este formată din coaste care se aplatizează şi se lungesc până se unesc cu coloana vertebrală“, a explicat cercetătorul. Iniţial, se credea că, de-a lungul timpului, în formarea carapacei ţestoaselor ar intra şi un proces de osificare a pielii.
În anul 2008, au fost descoperite însă rămăşiţele unei specii de ţestoase care trăia în urmă cu peste 200 de milioane de ani, Odontochelys Semitestacea, şi s-a constatat că aceasta nu poseda partea externă a carapacei, ci doar pe cea inferioară, denumită de oamenii de ştiinţă plastron. Şi în acest caz, s-a constatat că alcătuirea carapacei nu are nimic de-a face cu pielea, ea fiind formată numai din oase.
S-a constatat, de asemenea, că între cele nouă perechi de coaste aşezate în forma literei T, ca şi la ţestoasele din ziua de azi, nu existau muşchi intercostali.
„Este clar că odată cu formarea acestei carapace, la ţestoase a existat o reorganizare deosebită a sistemului respirator, faţă de celelalte vieţuitoare. Ele au mecanism de ventilaţie pulmonar care le permite să respire chiar dacă s-au unit coastele cu carapacea lor protectoare“, a explicat Lyson.
Practic, neputându-şi expanda şi contracta cutia toracică, deoarece aceasta intră în alcătuirea carapacei, ţestoasele îşi contractă şi dilată plămânii datorită unor muşchi speciali, dar şi datorită mişcărilor gâtului şi membrelor.
Alcătuirea carapacei le oferă ţestoaselor protecţie în faţa atacatorilor, dar le şi limitează foarte mult mişcările, cele terestre fiind printre cele mai lente animale de pe planetă.