19.8 C
Craiova
vineri, 26 aprilie, 2024
Știri de ultima orăActualitate900 de apeluri pe lună la Telefonul Copilului

900 de apeluri pe lună la Telefonul Copilului

Zeci de apeluri sunt preluate zilnic de asistenţii sociali la Telefonul Copilului. Violenţa fizică şi neglijenţa se află în topul sesizărilor în judeţul Dolj la numărul de urgenţă gratuit, dedicat copiilor, 0251.983. Ca un semnal de alarmă, asistenţii sociali sesizează faptul că, în acest an, a apărut un nou val de cazuri de minori consumatori de etnobotanice.

Pentru mulţi este greu de crezut, dar realitatea confirmă faptul că, şi în 2013, românii înţeleg să facă educaţie cu pumnul, pentru ei bătaia rămânând în continuare „ruptă din rai“. Ultimul studiu prezentat de Organizaţia Salvaţi Copiii este relevant în acest sens: două treimi dintre copiii din ţara noastră spun că sunt bătuţi acasă de către părinţi. Doar 38% dintre aceştia recunosc acest lucru, 20% dintre părinţi apreciază bătaia ca mijloc de educaţie a copilului, iar 18% dintre copii afirmă că au fost bătuţi acasă cu băţul sau nuiaua, 13% cu cureaua, 8% cu lingura de lemn. Tot în studiul celor de la Salvaţi Copiii se vorbeşte şi de violenţa asupra copiilor în unităţile de învăţământ: 86% dintre copii sunt certaţi de către cadrele didactice atunci când greşesc, 33% dintre elevi sunt jigniţi şi etichetaţi la şcoală de către cadrele didactice, 7% dintre copii afirmă că sunt bătuţi de către profesorii lor. Studiul evidenţiază, de asemenea, datele referitoare la stările emoţionale experimentate de copii în cadrul şcolii. Majoritatea copiilor raportează că trăiesc stări emoţionale care variază de la indiferenţă (29% dintre copii) la anxietate, retragere, nesiguranţă şi încordare (57% dintre copii) şi îngrijorare (6% dintre copii).

Aproximativ 900 de apeluri pe lună semnalează abuzuri asupra copiilor din Dolj

Aproximativ 900 de apeluri pe lună sunt preluate de cei patru consilieri din cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Dolj care lucrează la compartimentul Telefonul Copilului. Numărul 0251.983 este apelat de cadre medicale din spitale, de poliţişti sau autorităţi locale, de preoţi, de vecini sau chiar de copii din judeţ care solicită ajutor de urgenţă. „Foarte multe sesizări le primim din spitale, de la asistenţi sociali sau medici care ne cer sprijinul. Chiar astăzi, de exemplu, am avut un astfel de apel de la Spitalul de Urgenţă din Craiova. Un băiat de numai 11 ani a ajuns acolo în stare gravă, în comă alcoolică. Un alt caz semnalat este al unei adolescente în vârstă de 15 ani, care a ajuns în stare gravă la spital după ce a fost bătută de mamă. Avem foarte multe situaţii când suntem nevoiţi să intervenim ca să aplanăm conflicte copil-părinte. Tot mai mulţi minori fug de acasă, părinţii anunţă poliţia, iar aceasta ne sesizează pentru a-i consilia atât pe copii, cât şi pe părinţi. Înregistrăm foarte multe cazuri de violenţă fizică, la care se adaugă neglijenţa părinţilor doljeni, care duce la situaţii critice. Ni s-a semnalat, de exemplu, că o fetiţă de numai patru luni, lăsată în grija bunicilor, părinţii fiind plecaţi la muncă în străinătate, a ajuns la Urgenţă intoxicată cu nitriţi. Au început, de asemenea, să apară tot mai multe cazuri de copii consumatori de etnobotanice“, a precizat Cristina Tănăsescu, purtător de cuvânt la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Dolj.   
Serviciul telefonic 0251.983 stă la dispoziţia tuturor locuitorilor judeţului Dolj, care cunosc copii aflaţi în situaţii dificile: abuzaţi, neglijaţi, exploataţi. Cei care doresc să ajute un copil aflat într-o astfel de situaţie pot suna la orice oră, inclusiv în perioada sărbătorilor legale, să sesizeze cazul respectiv, indicând şi adresa copilului, pentru ca inspectorii Serviciului să poată interveni în cel mai scurt timp.

60% din apelurile primite se confirmă

Toate cazurile semnalate fie de copii, fie de alte persoane sunt preluate şi tratate cu mare seriozitate de către asistenţii sociali şi psihologi. Sesizările telefonice primite sunt preluate în regim de urgenţă şi verificate de cele mai multe ori cu ajutorul autorităţilor locale din zona în care apelul este făcut: poliţie, primării, şcoală. „După ce verificăm dacă informaţia primită este reală sau nu, intervine echipa mobilă a instituţiei, care evaluează situaţia de pe teren. Asistenţii sociali şi psihologii oferă consiliere în vederea găsirii unei cât mai eficiente soluţii pentru depăşirea situaţiei de criză în care se află copilul şi familia acestuia. Acţionăm chiar şi la apeluri anonime cu condiţia ca sesizarea să conţină coordonate şi date pertinente: tipul abuzului, situaţia copilului, locaţia exactă, modalitatea prin care persoana care apelează a ajuns să cunoască situaţia. Aproximativ 60% din cazurile semnalate se dovedesc a fi reale, restul sunt apeluri false“, a adăugat purtătorul de cuvânt.

Bătaia afectează dezvoltarea unui copil  

Psihologii îi sfătuiesc pe părinţi să acorde mai multă atenţie minorilor. Judeţul Dolj se confruntă şi el cu fenomenul părinţilor plecaţi să muncească în alte ţări şi care îşi lasă copiii în grija rudelor. „Copiii se simt neglijaţi, simt o acută dorinţă de afecţiune. Părinţii sunt preocupaţi să asigure copiilor cele necesare din punct de vedere material, uitând însă de ceea ce este mult mai important, atenţia şi afecţiunea de care un copil are nevoie. În special în perioada adolescenţei, a pubertăţii pot apărea anumite dezechilibre în comportamentul adolescenţilor şi un gram de neatenţie poate duce la consecinţe grave. Avem copii care sună şi se plâng de abuz emoţional, fizic, sexual. Bariera de comunicare între părinte şi copil duce la probleme grave. Părinţii trebuie să ştie că, atunci când, pentru a scăpa rapid de insistenţele micuţului, aplică corecţia cu pumnul, considerând că este cel mai bun mod de a-l educa, nu fac decât să îl ducă pe copil la izolare, îi afectează dezvoltarea emoţională, pot crea resentimente, frică şi ostilitate. Bătaia are efecte pe termen lung şi afectează modul în care viitorul adult se va comporta şi se va simţi în contexte tipice vârstei adulte. Stresul, anxietatea şi frica sunt elemente care duc la încetinirea dezvoltării cognitive“, a spus Alina Avram, psiholog în cadrul DGASPC Dolj.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS