Din această lună, părţile aflate într-un proces judiciar sunt obligate să ia în calcul soluţionarea litigiului pe calea medierii. Cauzele care pot fi rezolvate prin mediere şi procedurile cu privire la mediere sunt reglementate de lege. Printre acestea se află litigiile dintre vecini, dintre soţi şi speţe ce ţin de protecţia consumatorilor.
La începutul acestui an, au intrat în vigoare câteva texte de lege care obligă părţile unui litigiu aflat în instanţă să ia în calcul posibilitatea stingerii conflictului printr-un proces de mediere. Potrivit Legii nr. 192/2006, actualizată, privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, „medierea reprezintă o modalitate de soluţionare a conflictelor pe cale amiabilă, cu ajutorul unei terţe persoane specializate în calitate de mediator, în condiţii de neutralitate, imparţialitate, confidenţialitate şi având liberul consimţământ al părţilor“ (art. 1, alin. 1). Potrivit actului normativ amintit, poate deveni mediator persoana care îndeplineşte următoarele condiţii: are capacitate deplină de exerciţiu; are studii superioare; are o vechime în muncă de cel puţin trei ani; este aptă, din punct de vedere medical, pentru exercitarea acestei activităţi; se bucură de o bună reputaţie şi nu a fost condamnată definitiv pentru săvârşirea unei infracţiuni intenţionate, de natură să aducă atingere prestigiului profesiei; a absolvit cursurile pentru formarea mediatorilor, în condiţiile legii sau un program postuniversitar de nivel master în domeniu, acreditate conform legii şi avizate de Consiliul de mediere; a fost autorizată ca mediator, în condiţiile prezentei legi (art. 7).
Ce cauze pot fi mediate
Noul Cod de Procedură Civilă, care a intrat în vigoare pe 15 februarie, şi OUG nr. 4/2013 instituie obligativitatea informării cu privire la mediere pentru fiecare persoană (fizică sau juridică) care-şi propune deschiderea unui proces judiciar, în anumite domenii expres prevăzute de lege.
Litigiile în care părţile sunt ţinute să facă dovada că au participat la şedinţa de informare cu privire la avantajele medierii sunt detaliate de art. 60 din Legea nr. 192/2006, privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, cu modificările şi completările ulterioare. Unul dintre domeniile vizate este cel al protecţiei consumatorilor. În acest sens, medierea poate fi folosită în următoarele cazuri: când consumatorul invocă existenţa unui prejudiciu, ca urmare a achiziţionării unui produs sau a unui serviciu defectuos; când nu se respectă clauzele contractuale ori garanţiile acordate; când există clauze abuzive cuprinse în contractele încheiate între consumatori şi operatorii economici; când se încalcă alte drepturi prevăzute în legislaţia naţională sau a Uniunii Europene în domeniul protecţiei consumatorilor. Dreptul familiei, în cazul neînţelegerilor între soţi, este alt domeniu în care se poate aplica medierea. Cazurile se referă la: continuarea căsătoriei; partajul de bunuri comune; exerciţiul drepturilor părinteşti; stabilirea domiciliului copiilor; contribuţia părinţilor la întreţinerea copiilor; orice alte neînţelegeri care apar în raporturile dintre soţi cu privire la drepturile de care mai pot dispune potrivit legii.
Informarea cu privire la mediere, obligatorie
Alte litigii în care se foloseşte medierea: posesia, grăniţuirea, strămutarea de hotare, raporturile de vecinătate; domeniul răspunderii profesionale în care poate fi angajată răspunderea profesională respectiv cauzele de malpraxis, în măsura în care, prin legi speciale, nu este prevăzută altă procedură; litigiile de muncă izvorâte din încheierea, executarea şi încetarea contractelor individuale de muncă; litigiile civile a căror valoare este sub 50.000 de lei, cu excepţia litigiilor în care s-a pronunţat o hotărâre executorie de deschidere a procedurii de insolvenţă, a acţiunilor referitoare la Registrul Comerţului şi a cazurilor în care părţile aleg să recurgă la procedura ordonanţei de plată sau la procedura cu privire la cererile de valoare redusă (art. 1013-1024, respectiv 1025-1032 din Legea nr. 134/2010, republicată, privind Codul de procedură Civilă). Chiar şi unele aspecte penale pot fi rezolvate prin această cale. „De la data intrării în vigoare a Noului Cod de Procedură Penală (1 februarie 2014 – n.r.), medierea se aplică şi în cazul infracţiunilor pentru care retragerea plângerii prealabile sau împăcarea părţilor înlătură răspunderea penală, după formularea plângerii, dacă făptuitorul este cunoscut sau a fost identificat, iar victima îşi exprimă consimţământul de a participa la şedinţa de informare împreună cu făptuitorul. Dacă victima refuză să participe împreună cu făptuitorul, şedinţa de informare se desfăşoară separat“, a precizat Lavinia Toma-Tumbăr, de la Societatea de avocatură Tumbăr Cega&Popa. La data intrării în vigoare a noului Cod de Procedură Penală, informarea cu privire la mediere va deveni obligatorie. De altfel de la 15 februarie a intrat în vigoare noul Cod de Procedură Civilă, iar informarea cu privire la mediere este obligatorie în cauzele civile de la această dată. „În cazul nerespectării de către părţi a obligativităţii parcurgerii şedinţei de informare cu privire la avantajele medierii, instanţa va aplica sancţiunea amenzii judiciare de la 100 de lei la 1.000 de lei potrivit art. 187, alin. 1, pct. 1 din Legea nr. 134/2010, republicată, privind Codul de Procedură Civilă. Începând cu 1 august 2013, sancţiunea pentru neparcurgerea şedinţei de informare cu privire la mediere va fi inadmisibilitatea cererii de chemare în judecată“, a mai spus Lavinia Toma-Tumbăr.
