În ultima perioadă au apărut tot mai multe baruri şi restaurante în Craiova şi în Dolj. În acelaşi timp, numărul unităţilor de învăţământ cu personalitate juridică este la jumătate faţă de numărul cârciumilor.
Restaurantele şi barurile au apărut, în ultimii doi ani, precum ciupercile după ploaie. Astfel de investiţii nu ar fi realizate de diverşi antreprenori dacă nu ar exista clienţi dornici să îşi petreacă timpul într-o astfel de unitate de alimentaţie publică. Potrivit datelor furnizate de Oficiul Registrului Comerţului Dolj către o instituţie publică din oraş, aflăm că în Dolj există aproximativ 400 de firme care au ca obiect principal de activitate baruri şi restaurante. Conform codului Clasificării Activităţilor din Economia Naţională (CAEN), cele circa 400 de firme despre care vorbim şi-au trecut în obiectul de activitate activităţi din capitolul 56 din codul CAEN „Restaurante şi alte activităţi de servicii de alimentaţie“, iar cei cu baruri au ales codul „Baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor“. Pe lângă cele 400 de firme care au ca obiect principal de activitate barurile şi/sau restaurantele, în judeţ mai există multe alte societăţi care au ca obiect secundar de activitate alimentaţia publică. În ciuda faptului că o investiţie presupune multe resurse şi autorizaţii de la diverse instituţii, întreprinzătorii preferă să deschidă asemenea unităţi datorită cererii mari de pe piaţă. Investiţia iniţială se recuperează în ani buni. În acelaşi timp, clienţii caută diversitatea, astfel că există cerere aproape tot timpul anului pentru asemenea servicii.
De două ori mai multe baruri decât şcoli
Totodată, în tot judeţul există 189 de unităţi de învăţământ cu personalitate juridică. La cât de multe baruri şi restaurante sunt, elevii pot chiuli liniştiţi de la cursuri pentru un suc, o cafea şi, de multe ori, pentru o ţigară în unităţile de alimentaţie publică din apropierea şcolilor. Inspectorul general al Inspectoratului Şcolar Judeţean Dolj, Georgică Bercea, a declarat pentru GdS: „În Dolj, există 189 de unităţi de învăţământ cu personalitate juridică. Nu m-am priceput niciodată la afaceri, nu pot să spun dacă sunt multe sau puţine barurile şi restaurantele. Eu spun doar că acestea trebuie să păstreze distanţa legală faţă de unităţile de învăţământ, adică să nu fie amplasate la o distanţă mai mică de 100 de metri de unităţile de învăţământ“. Oficialul doljean a mai precizat, că, din păcate, elevii mai chiulesc pentru a merge în diverse baruri.
Ce spun craiovenii despre puzderia de cârciumi
În ciuda numărului mare de baruri şi alte unităţi de alimentaţie publică, tinerii vor calitate şi… mai puţin fum în incinte. „Mi se par cam multe baruri, raportat la numărul de şcoli, biblioteci şi alte locuri unde oamenii şi-ar petrece altfel timpul liber. Degeaba sunt 400, pentru că multe lasă de dorit, atât din punct de vedere al amenajării, cât şi al produselor pe care le oferă. În plus, nefumătorii sunt clar dezavantajaţi în faţa fumătorilor. Eu spun acest lucru în calitate de fumător. Uneori mi se face mie rău de cât fum de ţigară poate să fie într-un bar. În plus, raportul calitate-preţ lasă de dorit. Dacă tot sunt multe baruri, ar trebui să fie alta şi calitatea oferită clienţilor“, a spus Alin Ciobanu, din Craiova, de 33 de ani.
Alţi craioveni, care au copii, spun că numărul mare de baruri şi restaurante este un imbold pentru elevi să consume alcool sau să fumeze. „Este o tâmpenie să existe atâtea baruri. Copiii ăştia de acum îşi fac de cap prin cârciumi, fumează, beau, deşi nu ar trebui să li se dea voie să consume în baruri băuturi alcoolice celor care au sub 18 ani. Şi nici ţigări nu trebuie să li se vândă acestora. Poliţia ar trebui să facă mai multe controale în baruri. Oricât ar dori un părinte să îşi supravegheze copilul, acesta poate să chiulească de la şcoală şi să consume în baruri diverse produse. Există tentaţia aceasta şi cu cât sunt mai multe baruri…“, a spus şi Marian Moraru, de 48 de ani.
