În ciuda crizei din sănătate şi a fondurilor insuficiente, medicina românească a realizat şi în 2012 o serie de premiere în domeniul chirurgiei cardiovasculare, neurochirurgiei sau al prelevării de organe pentru transplant
Medicii români au arătat şi în 2012 că, atunci când eşti profesionist, poţi face minuni, indiferent de condiţiile pe care ţi le oferă sistemul de sănătate. De-a lungul anului, medicina românească a consemnat o serie de premiere, relatate pe larg într-un material publicat de Agerpres. Nici una însă nu s-a realizat în Oltenia.
Anul a început cu prof. dr. Irinel Popescu. Medicul craiovean, şeful Centrului de Boli Digestive şi Transplant Hepatic de la Institutul Clinic Fundeni, a efectuat în premieră naţională, în luna ianuarie, un transplant hepatic la un pacient de 46 de ani, diagnosticat cu cancer colorectal cu metastaze hepatice. „În mod obişnuit, nu se face transplant hepatic pentru asemenea indicaţii, deoarece există posibilitatea ca, după operaţia de transplant, boala neoplazică să disemineze. De aceea, indicaţiile trebuie făcute cu foarte multă precauţie. În cazul nostru, este pentru prima oară când se face un transplant cu o asemenea indicaţie“, afirma prof. dr. Irinel Popescu. Intervenţia chirurgicală a durat aproximativ opt ore, evoluţia posttransplant a pacientului fiind favorabilă.
În februarie, la Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare „C.C. Iliescu“ din Bucureşti, a fost aplicată, pentru prima dată România, procedura de asistare cardio-pulmonară postoperatorie de tip ECMO – oxigenare extracorporală arterio-venoasă cu membrană, pentru şoc cardiogen, după o operaţie pe cord deschis. Echipa care a aplicat procedeul a fost una complexă, condusă de conf. dr. Şerban Bubenek. „Este o metodă de tratament pentru cazuri foarte grave cu insuficienţă respiratorie şi cardiacă sau cu ambele afecţiuni. Inima, plămânul sau ambele sunt puse în repaus utilizând această procedură şi pacientul poate sta la Terapie Intensivă 10-12 zile“, declara conf. dr. Şerban Bubenek.
Procedura de suplinire mecanică a cordului şi plămânilor prin tehnica ECMO a decurs cu succes. Pacienta a fost asistată corespunzător pentru mai mult de 65 de ore în secţia ATI, după care aceeaşi echipă a constatat recuperarea funcţiei cardiace şi a efectuat sevrarea de ECMO, viaţa fiindu-i astfel salvată. „Este un procedeu care necesită o monitorizare atentă, o echipă complexă, dedicată. Costul nu e foarte ridicat, aproximativ 3.500 de euro, faţă de o inimă artificială, care costă peste 100.000 de euro“, explica conf. dr. Şerban Bubenek. Până la acea dată, în lume fuseseră descrise sub 1.600 de cazuri de ECMO postchirurgie cardiacă.
Copii care au primit a doua şansă la viaţă
Pe 1 martie, o intervenţie complexă de implantare a şapte electrozi intracerebrali, având ca scop identificarea exactă a locului în care se află focarul epileptic şi extragerea acestuia, a fost efectuată la Spitalul „Bagdasar-Arseni“ din Bucureşti. Directorul medical al spitalului, prof. dr. Mircea Gorgan, preciza, după intervenţie, că echipa medicală a fost formată din chirurgi, neurologi şi biofizicieni şi l-a avut coordonator pe dr. Jean Ciurea. Pacientul care a fost supus acestui implant suferea de epilepsie focală, localizată în zona vizuală a creierului. „Scopul nostru este de a vindeca afecţiunea, de aceea aceste înregistrări au ca scop delimitarea clară a zonei din care pornesc crizele şi relaţia acesteia cu ariile vizuale, care trebuie conservate în perioada intervenţiei chirurgicale“, declara atunci dr. Ioana Mândruţă. Acest tip de tratament se adresează celor care nu îşi mai pot controla crizele cu tratament medicamentos adecvat, astfel încât „intervenţia redă societăţii un adult normal, un adult care poate fi integrat social“.
Tot în martie, o operaţie de hidrotorax fetal bilateral tratat in utero a fost realizată în premieră la Maternitatea „Regina Maria“. O femeie aflată în cea de a 29-a săptămână de sarcină, la o ecografie de rutină, a aflat că bebeluşul ei este foarte bolnav. Medicul curant a sfătuit-o să meargă la alt doctor, pentru a avea a doua părere medicală. Dr. Hadi Rahimian, directorul medical al Spitalului de Obstetrică şi Ginecologie „Regina Maria“ din Bucureşti, a confirmat diagnosticul: în plămânii micuţului se acumulase lichid. Dacă acesta ar fi crescut în cantitate prea mare, ar fi dus la comprimarea plămânilor. La naştere, copilul ar fi putut prezenta insuficienţă respiratorie severă, potenţial fatală. În săptămâna următoare de sarcină, dr. Rahimian a montat la nivelul fătului un şunt toraco-amniotic. Prin acest şunt, lichidul din plămâni a fost drenat în lichidul amniotic, ceea ce a permis dezvoltarea plămânilor in utero, aceştia ajungând la o mărime normală la naştere.
Altă premieră chirurgicală fusese înregistrată în februarie la Spitalul de Obstetrică şi Ginecologie „Regina Maria“. Un băieţel de doi ani a primit a doua şansă la viaţă în urma unei intervenţii chirurgicale de neurinom acustic gigant, îndepărtat cvasitotal. După o operaţie care a durat 20 de ore, copilul a putut să facă câţiva paşi cu sprijin minim şi şi-a reluat alimentaţia. Intervenţia a fost realizată de dr. Sergiu Stoica, medic format ca neurochirurg în cadrul Universităţii Henri Poincare din Nancy, Franţa.
Irinel Popescu, premieră după premieră
Tot în martie, o operaţie de transplant hepatic dublu a fost efectuată în premieră naţională la Institutul Clinic Fundeni, în cadrul Centrului de Chirurgie Generală şi Transplant Hepatic „Dan Setlacec“. Unei fete de 14 ani, de 77 de kilograme, suferind de boala Wilson (afecţiune metabolică a ficatului caracterizată prin depunerea de cupru la nivelul ficatului şi transformarea cirotică a acestuia), i-au fost transplantate două porţiuni de ficat. Una de la mama sa, de 33 de ani, şi una de la sora sa, în vârstă de 19 ani, după cum explica, la acea vreme, coordonatorul echipei chirurgicale, prof. dr. Irinel Popescu, cel care realizase şi primul transplant hepatic din România.
„Este o intervenţie cu risc atât pentru receptor, cât şi pentru donator“, spunea atunci prof. dr. Irinel Popescu. Potrivit acestuia, într-o astfel de intervenţie este foarte important volumul de ficat prelevat, care se raportează la masa corporală, în cazul fetiţei fiind necesare 770 de grame de ficat, donatorului trebuind să-i rămână 30% din volumul ficatului. „Nici mama, nici sora nu puteau dona suficient ficat şi singura soluţie era apelarea la acest tip de operaţie, pe care nu l-am mai făcut până acum şi care înseamnă dublu transplant hepatic. Operaţia a decurs normal. Au fost trei operaţii în paralel, două de prelevare, de la mamă şi soră, şi implantarea lor la receptor“, explica la acea vreme prof. dr. Irinel Popescu.
În luna aprilie, o prelevare multiorgan şi multiţesut de la un donator de organe fără activitate cardiacă (categoria IV Maastricht) a avut loc la Centrul de Excelenţă de Transplant Oradea. Era primul donator de acest tip din România de la care se recoltau mai multe organe (ficat, rinichi) şi mai multe ţesuturi (cornee, piele), acesta fiind în moarte cerebrală iniţial, dar ulterior încetându-i şi inima să bată. „Procedeul în acest caz este foarte complex, dar el este folosit în 30% din cazuri în Belgia, Anglia. Noi l-am utilizat în premieră. Sunt două categorii de donatori de organe, cei aflaţi în moarte cerebrală, adică cei cărora le-a murit creierul, dar le bate inima, şi donatori cărora nu le mai bate inima, aflându-se în stop cardiorespirator iresuscitabil“, preciza dr. Victor Zota, coordonator naţional de transplant.
De la donatorul respectiv, ficatul a fost transplantat cu succes la Institutul Clinic Fundeni de prof. dr. Irinel Popescu, rinichii au fost transplantaţi de asemenea cu succes la Institutul Clinic de Urologie şi Transplant Renal din Cluj-Napoca de către prof. dr. Mihai Lucan, pielea a fost dusă în Banca de la Spitalul de Copii „Grigore Alexandrescu“, iar corneea la Spitalul Militar, la secţia de oftalmologie, la dr. Mihai Zemba.
Operaţie de 12 ore făcută de 12 medici
Luna iunie a adus o nouă premieră medicală naţională: o operaţie de hemipelvectomie dreaptă, cu reconstrucţie cu alogrefă şi artroplastie totală de şold, realizată la Spitalul de Ortopedie MedLife. Potrivit instituţiei respective, acest tip de intervenţie era unic prin complexitatea şi riscurile implicate. Operaţia a necesitat 12 ore şi a fost efectuată de o echipă multidisciplinară formată din 12 medici (ortopezi, specialişti în chirurgie vasculară, urologi, specialişti în chirurgie general, ATI) şi condusă de prof. dr. Mihai Popescu. Hemipelvectomia a presupus înlăturarea unei jumătăţi din bazin (pelvis) şi apoi reconstrucţia bazinului cu alogrefă, aceasta din urmă fiind obţinută de la o bancă de ţesuturi.
„Este pentru prima oară când o intervenţie chirurgicală de o asemenea complexitate se desfăşoară în sistemul medical din România. Ne-am asumat această responsabilitate şi am demonstrat că avem atât o echipă de specialişti, cât şi tehnologia necesară pentru a realiza o intervenţie chirurgicală complexă, care presupune un mare grad de risc şi o atentă monitorizare postoperatorie. Chiar şi în marile spitale din străinătate, genul acesta de operaţii se realizează extrem de rar şi sunt dificil de gestionat“, susţinea Nicolae Marcu, directorul general MedLife.
Intervenţia a fost efectuată la o pacientă în vârstă de 35 de ani, pentru un diagnostic de chist hidatic recidivat după o operaţie suferită cu mai mulţi ani în urmă. Pe toată durata operaţiei, s-au succedat trei echipe de medici specialişti, care au colaborat îndeaproape pentru finalizarea cu succes a acestei intervenţii. Prima echipă, formată din medici de chirurgie vasculară, urologie şi chirurgie generală, a pregătit şi izolat osul afectat şi ţesuturile moi adiacente, a identificat şi eliminat apoi chisturile, în timp ce a doua echipă a pregătit grefa de os, modelând-o pentru a se potrivi exact pe structura bazinului pacientei. A treia echipă de medici a fixat proteza şi a finalizat operaţia. Pacienta, care a stat sub anestezie pe durata a 12 ore, a fost trezită lent, în decurs de câteva ore.
Stand pentru bifurcaţii, cu bani de la minister
În luna august, o echipă de cinci medici ieşeni de la Spitalul de Pediatrie „Sfânta Maria“ a petrecut 12 ore în blocul operator pentru a efectua un transfer liber de ţesuturi la un copil de 17 ani, intervenţia fiind o premieră pentru unitatea medicală. Pe durata intervenţiei s-a recurs la transferul liber al unor ţesuturi cu tot cu vasele aferente de la antebraţ la piciorul stâng, strivit în timpul unui accident. Prin eforturile echipei de medici, pacientului i-a fost salvat piciorul.
În septembrie, medici de la Spitalul Floreasca au realizat, în premieră în România, două operaţii de denervare a arterei renale, operaţie care îi ajută pe pacienţii hipertensivi, rezistenţi la mai mult de patru medicamente, să reducă tensiunea arterială. Operaţia s-a realizat cu ajutorul unei tehnici aduse din Germania de către doctorul Karl Stangl, cardiolog la Clinica Charite de la Universitatea din Berlin, cel care a şi coordonat intervenţia chirurgicală. Medicii de la Floreasca au confirmat faptul că este vorba de o operaţie destul de costisitoare, având în vedere că numai sonda costa aproximativ 6.000 de euro. De asemenea, intervenţia necesită şi un generator „care să emită energia necesară pentru a respecta caracteristicile pe care le doreşte operatorul“. Pentru a putea beneficia de această intervenţie chirugicală, pacienţii trebuie să îndeplinească mai multe criterii, printre care să nu prezinte leziuni pe artera renală şi să nu aibă nici o formă de hipertensiune secundară.
În luna octombrie, două proceduri de implantare a unui dispozitiv numit stand pentru bifurcaţii au fost realizate, în premieră naţională, la Spitalul Universitar de Urgenţă din Bucureşti. Potrivit prof. dr. Dragoş Vinereanu, şeful Secţiei de cardiologie, s-a utilizat un dispozitiv special, care se montează în arterele inimii şi permite „ca în acele artere care se bifurcă în două ramuri să se menţină atât vasul principal, cât şi cele două ramuri deschise“. Intervenţiile au fost efectuate unor pacienţi de sex masculin, în vârstă de aproximativ 60 de ani, care sufereau de o boală coronariană ischemică, cu angină pectorală severă.
Spre deosebire de procedura standard, procedura realizată în premieră la Spitalul Universitar permitea o funcţionalitate mai bună a arterelor afectate şi oferea şi o serie de avantaje: procedura este mult mai simplă, dispozitivul se introduce mai uşor, riscurile pentru pacienţi fiind deci mai mici, timp de iradiere mai scurt, cost redus prin faptul că se foloseşte un singur dispozitiv în loc de două sau chiar trei. Costul unei astfel de intervenţii poate ajunge până la 1.500 de euro, însă 75% din valoare poate fi acoperită printr-un program naţional al Ministerului Sănătăţii.
Implantarea primului stent resorbabil
Tot în luna octombrie, la Spitalul Universitar de Urgenţă din Bucureşti a avut loc o operaţie de protezare de genunchi personalizată, în premieră atât la nivel naţional, cât şi la nivelul Europei Centrale şi de Est. Protezarea a fost efectuată de o echipă condusă de conf. dr. Cătălin Cîrstoiu unei paciente de 59 de ani, care suferea de gonartroză, o boală care afectează calitatea articulaţiilor de la genunchi.
Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti este primul centru din România şi printre primele două centre din Europa care au fost acreditate pentru acest tip de procedură. Spre deosebire de protezarea de tip clasic, protezarea de genunchi personalizată oferă un timp operator mai scurt, riscul apariţiei complicaţiilor este mai scăzut, iar comportamentul postoperator conferă o mobilitate mai mare a protezei.
Implantarea primului stent resorbabil – o premieră medicală naţională – a avut loc în noiembrie, la Centrele de Excelenţă în Cardiologie şi Radiologie Intervenţională Med New Life (MNL), cu punct de lucru în incinta Delta Hospital din Bucureşti. Dr. Dan Deleanu, coordonator Cardiologie Intervenţională Med New Life şi şef al Secţiei de Cateterism Cardiac de la Institutul de Boli Cardiovasculare „C. C. Iliescu“, declara că este un stent special, bioresorbabil, care a fost lansat la Viena, tot în luna noiembrie.
„Acest tip de stent este indicat mai mult la tineri cu leziuni coronariene, care, având în vedere că stentul se resoarbe, nu mai au nevoie de medicaţie după intervenţie, vasul revine la o formă normală, există vasoconstricţie, vasodilataţie, spre deosebire de stenturile de până acum – metalice, care ţin ca o armătură vasul. Nu e o limită de vârstă, poate fi utilizat şi la persoane vârstnice, dar depinde de starea vaselor, pentru că, dacă sunt leziuni foarte calcifiate, nu este indicat. După primele şase luni începe resorbţia, care durează până la doi ani. Este o revoluţie în cardiologia intervenţională, aşteptată de mulţi ani“, spunea dr. Dan Deleanu. Un astfel de stent costă în jur de 4.000 de euro.
