8.7 C
Craiova
marți, 19 martie, 2024
Știri de ultima orăActualitateViruşii, antibioticele viitorului

Viruşii, antibioticele viitorului

În faţa rezistenţei din ce în ce mai mari a bacteriilor la medicamente, cercetătorii explorează alte soluţii. Potrivit site-ului futura-sciences.com, una dintre alternative constă în exploatarea bacteriofagilor, nişte viruşi care infestează bacteriile, dar nu şi celulele umane.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii este îngrijorată, având în vedere că rezistenţa la medicamente este în creştere, iar nevoia de a propune noi soluţii terapeutice este din ce în ce mai urgentă.
Şi dacă antibioticele ar fi înlocuite cu viruşi?
Ideea nu apărut de ieri. În 1915, cercetătorii au descoperit prezenţa unor ucigaşi de bacterii, pe care i-au numit bacteriofagi. Aceşti viruşi au fost studiaţi pe acea vreme cu scopul de a combate anumite boli. Din cauza dificultăţilor de a înţelege modul lor de acţionare şi datorită apariţiei antibioticelor, s-a renunţat la studierea aprofundată a acestor bacteriofagi. Pentru o vreme, cercetătorii nu au mai fost interesaţi de ei în ceea ce priveşte sănătatea umană, însă recent au revenit asupra lor. Antibioticele aflate în prezent pe piaţă încep să-şi arate limitele, iar aceşti viruşi ubicvişti – care se dezvoltă la fel de bine în diferite condiţii de mediu de pe toată suprafaţa globului – sunt candidaţi potenţial interesanţi. Cel puţin aceasta este ideea susţinută de David Harper, om de ştiinţă în cadrul firmei britanice AmpliPhi Bioscience, în cadrul conferinţei de primăvară a Societăţii de Microbiologie Generală, care a avut loc la Dublin.

Terapii eficiente pe bază de bacteriofagi

În cadrul intervenţiei sale, Harper a amintit că fiecare bacteriofag este foarte specific unui anumit tip de bacterii. Mai mult decât atât, bacteriogaful are neapărat nevoie de o gazdă bună ca să se multiplice şi să-şi înceapă ciclul litic, care se încheie odată cu  moartea unicelularei. Cu toate acestea, cu cât cantitatea de prăzi este mai mare, cu atât creşterea virală este mai rapidă. În consecinţă, mortalitatea bacteriilor este şi ea în creştere.
Bacteriofagii pot fi aşadar buni candidaţi în lupta împotriva anumitor boli de origine bacteriană, în special infecţii cronice la nivelul urechilor, plămânilor sau produse de o rană. David Harper precizează că, în unele cazuri, o mică doză de virus – pe care o numeşte nanogram – aplicată pe locul infecţiei cu un spray sau o cremă ar putea fi suficientă pentru a combate şi elimina bacteriile patogene, când medicina actuală începe să prezinte dificultăţi.
Pentru moment sunt în curs de desfăşurare teste clinice. În 2005, o primă fază a studiului a demonstrat absenţa pericolului pentru sănătatea umană. În 2009, eficacitatea terapiei a putut fi, în sfârşit, atestată. De atunci, David Harper şi echipa sa se concentrează pe patologii împotriva cărora tratamentele antibacteriene nu mai sunt suficiente.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS