Parcul Tineretului din Craiova, investiţie de zeci de milioane de euro plătită din bugetul local, este sufocat de mirosul pestilenţial emanat de depozitul ecologic de la Mofleni, amplasat în imediata vecinătate
Zeci de alei care se întind pe 12 kilometri, aranjamente florale în minigrădini şi fântâni arteziene, terenuri de tenis, handbal, fotbal şi baschet, dar şi terenuri de minigolf, locuri de joacă, piste de biciclete, acesta este Parcul Tineretului din Craiova. O oază de verdeaţă care se întinde pe 60 de hectare, un refugiu numai bun pentru relaxare, în care administraţia locală a băgat cu câţiva ani în urmă 17 milioane de euro. Iar cheltuielile nu se opresc aici, pentru că în proiect mai este prinsă construirea unui Aqua Parc şi a unui bazin de polo. Numai Complexul de agrement acvatic va înghiţi 78.267.440 de lei, adică 18.194.540 de euro.
Cheltuielile de zeci de milioane de euro pălesc în faţa mirosului greu care acoperă întreaga zonă şi care vine de la depozitul ecologic Eco Sud, situat în vecinătatea Parcului Tineretului.
Şi toate acestea se întâmplă din cauza autorităţilor locale, care au pus carul
înaintea boilor. Au gândit prin anul 2004 o groapă de gunoi la o azvârlitură de băţ de casele localnicilor din zonă, chiar pe malul Jiului. Şi ca să-şi dea şi mai bine cu stângul în dreptul au amenajat în vecinătate, prin 2009, un parc care a înghiţit fonduri de ordinul zecilor de milioane de lei. Până şi reprezentanţii Agenţiei de Mediu, care recunosc că au dat autorizaţie acestui depozit, spun că este o „problemă spinoasă“, iar amplasarea unei gropi de gunoi în imediata vecinătate a unei zone populate, practic în oraş, nu a fost gândită pe termen lung. „Acordul aşa a fost dat încă din anul 2004. Autorităţile locale aşa au gândit la vremea respectivă, fără perspectivă pe termen lung. Ulterior, au venit cu parcul. Depozitul respectă standardele de funcţionare. Închiderea lui în acest moment nu poate fi luată în calcul. Depozitul este proiectat să funcţioneze cu 30 de celule, iar în prezent sunt funcţionale doar două. Una a fost deja acoperită. Deci depozitul va mai avea aici viaţă lungă“, a spus Monica Mateescu, reprezentanta Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului.
Tot reprezentanţii Agenţiei de Mediu dau asigurări că levigatul nu ajunge în pânza freatică sau în apele Jiului, dar cu mirosul greu nu se poate face nimic.
Miroase după cum bate vântul
Localnicii, pesemne, nu intră în calculul autorităţilor locale, din moment ce nu au fost luaţi în seamă nici când au protestat la inaugurarea depozitului. Dar nu le pasă autorităţilor nici de zecile de milioane care secătuiesc bugetul local şi înglodează oraşul în datorii? Aceste investiţii sunt „înecate“ într-un miros respingător purtat „pe aripile vântului“. Iar împotriva acestui aspect dezagreabil, administratorul, RAADPFL Craiova, are o singură armă: o perdea de vegetaţie. „Cei drept, se mai simte mirosul când adie vântul, dar nu avem ce să facem. Trebuie să aşteptăm să crească vegetaţia, pentru a estompa acest miros“, a spus directorul RAADPFL Craiova, Ion Petre.
Nu sunt emanaţii
Reprezentanţii Eco Sud au alt punct de vedere. „Numeroasele controale desfăşurate de autorităţile competente nu au scos în evidenţă abateri de la limitele normale ale emanaţiilor din aer. În plus, programul complex de monitorizare a factorilor de mediu, realizat conform cu periodicitatea impusă prin actele de reglementare, atestă faptul că Eco Sud îşi asumă rolul de prezervare a mediului înconjurător.
De asemenea, la Depozitul Ecologic Regional de la Mofleni se realizează acoperirea periodică cu pământ şi material inert, în scopul prevenirii emanaţiilor neplăcute în atmosferă“, a declarat Irina Cuţurescu, reprezentata Eco Sud.
