Deţinuţii de la Penitenciarul Craiova mănâncă mult mai bine decât bolnavii de la Spitalul de Urgenţă, deşi alocaţia de hrană este mult mai mică.
„Persoanele private de libertate de la Penitenciarul Craiova primesc zilnic carne şi de trei ori pe săptămână preparate de carne (salam). Alocaţiile de hrană pentru persoanele private de libertate sunt diferenţiate în funcţie de categoria alocată, ţinându-se cont de starea de sănătate, religie, categoria penală (arestaţi preventiv, condamnaţi), persoane private de libertate care prestează muncă (grea, uşoară), persoane private de libertate care nu prestează muncă“, a declarat subcomisar Denisa Ganea, purtătorul de cuvânt al Penitenciarului Craiova.
Cuantumul valoric al alocaţiilor de hrană este situat între 3,52 lei şi 4,34 lei pe zi, valori prevăzute de Ordinul nr. 3165/C/2010 al ministrului justiţiei şi valabile pentru toate penitenciarele din judeţ. Cu o asemenea alocaţie, penitenciarul îşi permite să le ofere deţinuţilor un meniu acceptabil. Iată, de pildă, meniul pentru 26 ianuarie. Acesta include la micul dejun ceai cu biscuiţi şi salam cu pâine. La prânz, deţinuţii au primit supă de roşii cu găluşte şi o iahnie de fasole cu jumări, care poate fi înlocuită pentru alte categorii de deţinuţi cu o mâncare de cartofi cu carne de porc. Cina include un ghiveci de legume cu chiftele sau carne de pui, respectiv orez cu lapte pentru cei aflaţi la regim. Diabeticii primesc în plus două gustări, la ora 10.00 – un ostropel cu carne de porc şi mămăliguţă, iar la ora 16.00 – ouă fierte. Tot acest meniu este făcut în limitele alocaţiei de hrană care nu depăşeşte 4,34 lei pe zi.
Regim fără carne la spital
Prin comparaţie, mâncarea bolnavilor internaţi în Spitalul de Urgenţă Craiova seamănă mai degrabă cu nişte lături. În teorie, aceste „lături“ ar trebui să-i întremeze pe bolnavi. Iată, de pildă, pe 19 ianuarie ce au primit bolnavii care nu ţin regim. Dimineaţa – ceai cu pâine şi gem, la prânz ciorbă de legume şi pilaf de orez, iar seara ghiveci de legume şi ceai. Bolnavii de diabet au primit caşcaval şi pâine la micul dejun, urmat de pilaf de orez şi ciorbă la prânz, respectiv ghiveci de legume la cină. Ocazional, adică o dată la câteva luni, pacienţii primesc şi câte o bucăţică de carne la masa de seară. O masă mai mult decât sărăcăcioasă, pentru care spitalul alocă teoretic în medie 5,5 lei pe zi pentru fiecare bolnav. În realitate, suma alocată este mai mare, pentru că foarte mulţi dintre bolnavii internaţi nu se ating de mâncarea servită de spital, preferând-o pe cea de acasă. Rămâne însă o întrebare: dacă spitalul alocă mai mulţi bani pentru mâncare decât penitenciarul, de ce bolnavii sunt mai prost hrăniţi decât deţinuţii?
Oamenii străzii, hrăniţi mai bine decât bolnavii
Hrana copiilor instituţionalizaţi prin centrele şi serviciile Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Dolj (DGASPC) a fost salvată de celelalte instituţii subordonate Consiliului Judeţean Dolj. Speriate că trebuie să strângă cureaua şi să reducă cheltuielile, ca urmare a prevederilor impuse de OG nr. 55/2010 instituţiile publice de asistenţă socială s-au gândit că vor fi obligate „să atenteze“ chiar şi la hrana copiilor. DGASPC Dolj a redus, cei drept, alte cheltuieli, dar alocaţia zilnică de hrană a rămas întreagă. „Pentru fiecare copil instituţionalizat alocăm zilnic pentru hrană suma de 10,5 lei. Nu s-a pus problema diminuării cuantumului alocaţiei de hrană, deoarece coordonatorul de credite CJ Dolj ne-a venit în sprijin. Adică s-au făcut compromisuri pentru a nu reduce din hrana copiilor“, a declarat Florin Stancu, directorul DGASPC Dolj. Din suma respectivă, unui copil trebuie să i se asigure aportul zilnic de vitamine şi proteine, adică din masa zilnică a unui copil nu trebuie să lipsească fructele, carnea şi desertul.
Nici oamenii fără adăpost nu o duc rău, suma alocată acestora face concurenţă celei pe care o primesc persoanele condamnate şi internate în spital. La Centrul Social de Urgenţe „Sfântul Vasile“ din Craiova, cunoscut ca adăpostul oamenilor fără locuinţă, alocaţia zilnică de hrană este de opt lei, la care se adaugă şi produsele alimentare obţinute din sponsorizări. „Pentru masa zilnică pe care o oferim oamenilor de la adăpost avem de la primărie, instituţia cu care ne aflăm în parteneriat, alocată suma de patru lei pentru hrana unei persoane şi alţi patru lei pe care îi oferim din partea Asociaţiei Vasiliada“, a spus părintele Sorin Pârvănescu, directorul centrului. Cu această sumă se încropeşte o masă acceptabilă. De exemplu, la masa de prânz, cei 25 de oameni cazaţi la Centru au primit ieri mămăliguţă cu brânză şi smântână. Iar cel de-al doilea fel de mâncare, peşte cu mujdei de usturoi. Hrană de care nu ar fi avut parte dacă ar fi rătăcit pe străzi.
Maximum 7 lei pentru un bolnav
Potrivit legii, bolnavii ar putea să beneficieze de fonduri duble, dacă spitalul îşi permite. Alocaţia de hrană pentru bolnavi este reglementată prin HG nr. 429/2008. Potrivit acesteia, un bolnav trebuie să primească mâncare în limita unui plafon maximal care este de 7 lei pentru bolnavii care nu ţin un regim alimentar (regimul comun), 13 lei pentru bolnavii adulţi de HIV/SIDA, 11 lei pentru copiii cu HIV/SIDA, 11,5 lei pentru bolnavii de hepatită şi neoplazici, 13,6 lei pentru copiii cu neoplazii şi hepatită, 12 lei pentru diabetici, 14,5 lei pentru copiii cu diabet, 11,5 lei pentru arşi, 8 lei pentru lăuze, 10 lei pentru bolnavii psihic, 5,1 lei pentru bolnavii din staţionare de zi (cum ar fi cei supuşi hemodializei), 6 lei pentru prematurii alimentaţi artificial, 6 lei pentru copiii de 0-3 ani, 7,8 lei pentru copiii de 3-16 ani şi 5,7 lei pentru însoţitorii bolnavilor internaţi.
