Problema spaţiilor în care se desfăşoară actul de justiţie în judeţul Dolj nu e nouă, ci are vreo două decenii. Cu greu s-au obţinut fonduri pentru extinderea Judecătoriei Craiova, unde condiţiile sunt cât de cât decente. În schimb, celelalte instanţe suferă din cauza înghesuielii. Iar cei care sunt nevoiţi să rabde nu sunt doar magistraţii şi grefierii, care stau claie peste grămadă, ci chiar cetăţenii veniţi în instanţe să-şi caute dreptatea.
Chirie de o jumătate de miliard pe lună
Curtea de Apel Craiova are, măcar la prima vedere, imaginea impunătoare a unei instanţe. Orice persoană care intră pentru prima dată în acest palat se simte copleşit, senzaţia fiind accentuată de holul imens al instituţiei. Orice urmă de respect trece însă atunci când cetăţeanul află că procesul lui nu se va judeca imediat, pentru că… nu e nici o sală disponibilă.
„Clădirea nu mai corespunde cerinţelor actuale, din cauza creşterii volumului de activitate, dar şi a sporirii personalului. Şedinţele de judecată se desfăşoară în ture, din cauza numărului insuficient de săli de judecată. Spaţiul este insuficient şi pentru arhivă, în condiţiile în care un singur dosar penal poate număra până la 60 de volume, iar o parte din personalul auxiliar lucrează în subsolul clădirii fără să beneficieze deloc de lumină naturală“, explică judecătorul Aurel Ilie, preşedintele Secţiei penale a Curţii de Apel Craiova.
Sunt însă lucruri pe care chiar şi judecătorilor le e jenă să le recunoască. Spre exemplu, pentru a se amenaja un spaţiu serverului reţelei locale de calculatoare a fost desfiinţată o… toaletă, iar dactilografele au fost mutate în majoritate într-o incintă improvizată în podul clădirii. Nu mai vorbim despre înghesuiala din birouri.
Pentru a beneficia de toate aceste „facilităţi“, Ministerul Justiţiei achită lunar proprietarilor clădirii de pe bulevardul Nicolae Titulescu o chirie impresionantă, care se învârteşte în jurul valorii de… 50.000 de lei. Adică, în bani vechi, o jumătate de miliard pe lună se duc doar pentru chirie.
S-au schimbat birourile, să încapă mai multe
Situaţia de la Tribunalul Dolj pare însă şi mai tragică. Iar asta nu atât din cauza spaţiului care nu mai este suficient încă de acum două decenii, ci şi a clădirii, care are câteva secole vechime.
Tavanele, care sunt din stuf şi pământ, au început să cedeze. Uneori, bucăţi întregi din tavan cad din când în când în capul cetăţenilor. Pentru a elimina acest neajuns fără să cheltuiască prea mult, căci banii întotdeauna au lipsit, au fost lipite direct pe tavan plăci ornamentale de polistiren care imită lemnul.
Sălile de judecată au mobilier dinainte de 1900 şi sunt insuficiente ca număr. Pentru a reduce cât de cât acest neajuns, conducerea instanţei a transformat în sală de judecată pentru Secţia de Conflicte de Muncă o… magazie de materiale. Încă o sală a fost obţinută prin reamenajarea arhivei. Cu toate acestea, sălile sunt insuficiente ca număr, iar cele mai multe se dovedesc neîncăpătoare. Una dintre ele are doar vreo zece metri pătraţi, iar un sfert din suprafaţă e ocupată de boxa acuzaţilor.
Cât priveşte înghesuiala din birouri, cu greu pot fi găsite cuvintele pentru a o descrie.
„La Secţia civilă erau deja 19 judecători în birou şi trebuia să mai facem loc pentru încă doi. Pentru că nu am reuşit să găsim nici o modalitate de a face să încapă încă două birouri, am schimbat toate birourile şi am pus unele mai mici“, a declarat magistratul Constantin Diaconu, preşedintele Tribunalului Dolj.
Nici Secţia penală nu stă prea bine. Ce-i drept, în acest birou lucrează „doar“ 13 judecători, din care în fiecare zi cel puţin jumătate au de dat pronunţări. Nu au o cameră de consiliu, unde să discute pe tema dosarului, trebuie să judece la înghesuială.
Într-o instanţă normală, vicepreşedinţii ar fi avut fiecare biroul lui. La Tribunalul Dolj erau însă înghesuiţi ambii în acelaşi birou micuţ. Ca şi când n-ar fi fost suficient, din lipsă de spaţiu au mai fost înghesuiţi nu demult, în acelaşi spaţiu, încă trei judecători.
Preşedintele instanţei, dat afară de martori
Culmea înghesuielii pare să fie atinsă însă în privinţa martorilor sub acoperire. În sala mare de judecată a Secţiei Penale a fost amplasat un monitor şi o cameră specială, prin care să se facă audierea acestor martori. Dintr-o altă încăpere, martorii sub acoperire trebuia să depună mărturie prin intermediul unei camere cu bruiaj de imagine şi a unui sistem de distorsionare a vocii. Doar că instanţa nu a avut spaţiu pentru această cameră, aşa că au amplasat celălalt aparat în… biroul preşedintelui. Drept urmare, în momentul în care trebuie audiat un martor sub acoperire, preşedintele instanţei trebuie să… aştepte pe hol până se termină procesul.
Unele instanţe au exces de personal. Spre exemplu, Tribunalul Olt are în plus 14 grefieri, ale căror posturi vor fi mutate la instanţe cu deficit în această privinţă. Principalul beneficiar al acestei măsuri este Tribunalul Dolj, doar că această bucurie aduce alte necazuri.
„În prezent, ne confruntăm cu altă problemă: în urma unei redistribuiri de posturi, ne vor mai veni de la alte instanţe încă 16 grefieri. Avem mare nevoie de ei, însă habar n-am unde îi vom aşeza. Probabil că va trebui să le cedez biroul“, a spus preşedintele Constantin Diaconu, mai în glumă, mai în serios.
Proiectul Palatului de Justiţie din Craiova, care s-ar ridica pe actualul amplasament al Tribunalului Dolj, ar rezolva toate problemele cu care ne confruntăm acum. Doar că de acest Palat al Justiţiei se vorbeşte de vreo zece ani şi se fac în curând cinci ani de când s-a întocmit proiectul. Iar bani pentru investiţii…
Clădiri nefolosite
În timp ce justiţia craioveană se înghesuie în spaţii prea mici, în Bechet stau nefolosite clădirea judecătoriei şi cea a parchetului. Blocarea posturilor la nivelul Ministerului Justiţiei nu permite angajarea unor judecători, procurori şi grefieri care să lucreze acolo, degrevând instanţa şi parchetul craiovean de peste 10.000 de dosare anual.
