Preşedintele ţării a vorbit în faţa reprezentanţilor IMM-urilor de top din România, precizând că în prezent suntem în cel mai scăzut punct al crizei şi că ne paşte o criză alimentară. El a mai arătat că economia îşi va reveni în trimestrul al doilea din anul 2010 şi că pentru firmele private nu va mai fi sprijin de la stat, ci doar pentru cele care vor activa în industria alimentară.
Consiliul Naţional al Întreprinzătorilor Privaţi Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) a organizat vineri, la Palatul Parlamentului din Bucureşti, ceremonia dedicată celei de-a XVII-a ediţii a Topului Naţional al Firmelor Private din România, la care au participat preşedintele Traian Băsescu şi numeroşi reprezentanţi ai mediului de afaceri din ţară, autorităţi de profil, dar şi organizaţii din România şi din străinătate. Topul firmelor a fost realizat în parteneriat cu Ministerul Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, Comerţului şi Mediului de Afaceri.
Şeful statului a nominalizat garanţiile pentru Ford
Preşedintele Traian Băsescu le-a explicat oamenilor de afaceri că guvernul nu a putut face multe pentru firme, ci că au fost sprijinite mai mult companiile foarte mari, care „prin funcţionarea lor vor face şi alte IMM-uri să reziste“. Băsescu a nominalizat garanţiile acordate pentru Ford România (cel mai probabil, garanţia guvernamentală pentru ca Ford să obţină un împrumut de la BEI, precum şi ajutoarele de stat promise pentru Ford, în sumă de 134 de milioane de euro), dar şi cele pentru Dacia-Renault şi altele. El a menţionat că acele garanţii au fost acordate pentru ca marile firme să îşi poată continua activitatea. Şeful statului a mai spus că economia României va intra pe creştere economică abia din al doilea trimestru al anului 2010: „În prezent ne aflăm în cel mai scăzut punct al crizei. Au apărut deja scenarii de revenire, dar nu aş vrea să discut (…) pentru că nu sunt consolidate. Ceea ce vă pot spune este că trimestrul al doilea al anului 2010 va fi momentul în care se reia creşterea economică“. Băsescu le-a vorbit oamenilor de afaceri despre cele 150.000 de firme radiate din evidenţele Registrului Comerţului sau care şi-au suspendat activitatea din cauza introducerii impozitului minim (forfetar), precizând că se ştia lucrul acesta încă de la aderarea României la UE: „Erau evaluări de la 1 ianuarie 2007 că multe IMM-uri nu vor rezista pe piaţă. Să vedem motivele pentru care s-au radiat 150.000 de firme. O analiză la sfârşitul anului 2009 se impune“.
„Sectorul privat nu mai poate fi susţinut de stat!“
Băsescu le-a dat şi veşti proaste întreprinzătorilor privaţi români, dar şi pentru aparatul de stat se anunţă vremuri tulburi: „Sectorul privat nu mai poate fi susţinut de stat! Avem un aparat de stat hiperîncărcat, iar dumneavoastră simţiţi impactul uriaş al acestui aparat de stat. 9,5% din PIB, adică 20% din PIB-ul României se cheltuieşte cu aparatul de stat“. Preşedintele ţării i-a informat pe bugetari că reducerea agenţiilor guvernamentale, a salariilor uriaşe din sectorul de stat şi a pensiilor speciale „reprezintă doar începutul. Nu se poate vorbi numai de responsabilitatea societăţilor, din moment ce statul nu îşi duce la bun sfârşit responsabilităţile“.
Băsescu a anunţat că va apărea încă o criză de proporţii: „Următoarea criză va fi alimentară!“. Şeful statului a dorit să tragă un semnal de alarmă pentru IMM-urile care valorifică produse alimentare. El a lăsat să se înţeleagă că importurile de cereale, importurile de carne şi de lapte nu vor mai fi o prioritate, ci vor fi sprijinite firmele de procesare care se înfiinţează în mediul rural, cu bani de la UE şi de la buget: „Din 2010, politica prioritară va fi să se dea şanse tinerilor şi fermierilor din mediul rural, respectiv să fie înfiinţate unităţi de procesare“. Preşedintele Alianţei Confederaţiilor Patronale din România, George Constantin Păunescu, le-a mulţumit oamenilor de afaceri pentru activităţile lor şi a precizat că nu cei care consumă ne vor scoate din criză, ci aceia care produc. George Constantin Păunescu a mai spus că Alianţa este afiliată la organisme europene de profil, pentru a fi reprezentate cât mai bine interesele mediului de afaceri.
Criterii pentru realizarea topului
CNIPMMR spune că în realizarea topului firmelor au fost luaţi în calcul o serie de indicatori, cum ar fi: numărul mediu de salariaţi, profitul brut, cifra de afaceri, activele totale. Pentru a fi incluse în clasament, firmele trebuia să îndeplinească o serie de condiţii legate de forma de organizare, dar, mai ales, era necesar ca datoriile lor restante către bugetul de stat să nu fi depăşit 10% din cifra de afaceri. Din judeţele Dolj, Olt şi Gorj au fost cuprinse în Top aproximativ 1.300 de societăţi.
Primele zece firme de top din Oltenia
După criteriile stabilite de CNIPMMR, din regiunea Olteniei, primele zece firme înscrise în top sunt următoarele:
1. ALRO SA (Olt)
2. CEZ VÂNZARE SA (Dolj)
3. CEZ DISTRIBUŢIE SA (Dolj)
4. ROMVAG SA (Olt)
5. CEREALCOM DOLJ SA
6. CUMMINS GENERATOR TECHNOLOGIES ROMÂNIA SA (Dolj)
7. MITLIV EXIM SRL (Dolj)
8. ARTEGO SA (Olt)
9. CORD ROMÂNIA SRL (Olt)
10. ELECTROCARBON SA (Olt)
