Maidanezii adoptaţi se întorc pe străzi

Versiunea pentru tiparire

Marimea textului:

Peste 3.000 de câini au trecut într-un an şi câteva luni prin stabilimentul canin de la Făcăi. Cei mai mulţi s-au întors în stradă, proaspăt vaccinaţi, deparazitaţi şi sterilizaţi. De la începutul lui ianuarie, nici unul nu a fost adoptat.

În stabilimentul de la Făcăi, 76 de câini stăteau ieri la umbră, unii căscând tolăniţi, alţii lătrând şi agitându-se dincolo de gardul de sârmă. În circa o săptămână, după vaccinul antirabic, sterilizare şi deparazitare, vor fi înlocuiţi cu alţii. Săptămânal, asociaţiile de protecţie a animalelor - trei la număr în Craiova - adoptă aproximativ 50 de patrupede, făcând în felul acesta loc altora. Revendicări sunt puţine sau deloc.
„Sunt câinii nimănui, maidanezi, cei pe care-i aducem aici. Anul acesta n-a avut loc nici o revendicare, dar nici adopţii din partea persoanelor fizice nu s-au făcut din luna ianuarie până acum. La Făcăi este stabiliment de tranzit, nu e adăpost. Nu-i ţinem aici pentru totdeauna. Conform Ordonanţei de Urgenţă nr. 155/2001 privind aprobarea programului de gestionare a câinilor fără stăpân, animalele rămân circa şapte zile, atât cât este nevoie să le vaccinăm şi să le sterilizăm. Nici nu le eutanasiem, pentru că nu ne permite legislaţia“, a precizat Cătălin Călugăru, şef activitate Ecarisaj.

200 de lei exemplarul

Angajaţii de la Ecarisaj acţionează, în general, la solicitările asociaţiilor de protecţie a animalelor sau pe baza sesizărilor primite de la locatari. „Căutăm să nu aducem la Făcăi aceiaşi câini, ca să putem steriliza cât mai mulţi. Din păcate, cei care stau la case, mai ales cei de la marginea oraşului, n-au nici o grijă din punctul acesta de vedere. Atunci când le fată femelele, pun puii în cutie şi-i aruncă lângă tomberoane şi s-au spălat pe mâini“, a adăugat responsabilul din cadrul primăriei.
„Oricum, noi stăm cel mai bine din România la capitolul sterilizări. Din luna mai 2007 au trecut prin stabiliment circa 3.000 de câini şi pentru toţi facem deparazitare internă şi externă, vaccin antirabic şi sterilizare“. Legislaţia le permite asociaţiilor de protecţie a animalelor să nu plătească un leu în momentul adopţiei. În schimb, persoanele fizice care doresc să ia un câine din stabilimentul de la Făcăi achită între 180 şi 200 de lei per exemplar. „Să nu credeţi că se-nghesuie lumea la adopţii. După ora 16.00 sau în weekend, când există program de vizită, mai vin persoane să se uite, dar nimeni nu trece la fapte. Anul acesta, nu a fost adoptat nici un câine de către o persoană fizică, iar anul trecut au fost maximum şase astfel de acţiuni“, a spus Cătălin Călugăru.

După adopţie, Dumnezeu cu mila

În momentul solicitării eliberării animalului din stabiliment, asociaţiei sau persoanei în cauză îi revine sarcina completării unui formular, fiind obligată în felul acesta să respecte normele de îngrijire şi hrănire a câinelui, să anunţe serviciul de gestionare a câinilor fără stăpân în cazul decesului sau al înstrăinării acestuia, să nu-l abandoneze, iar în cazul în care nu îl mai doreşte, să îl predea serviciului menţionat anterior. Pedepsele în cazul încălcării legii merg până la trei ani de închisoare.
„Teoretic, legislaţia impune o anumită atitudine. Practic, însă, noi nu avem pârghiile să monitorizăm ce se întâmplă cu patrupedele după adopţie. Se presupune că adoptatorul îşi asumă responsabilitatea actului. Până acum, n-am avut nici o sesizare scrisă, dar am primit telefoane care ne anunţau că un ONG a dus vreo zece câini şi i-a lăsat într-o comună. Am mers la faţa locului, dar n-am găsit nimic“, a precizat Andrei Butaru, directorul executiv al Direcţiei Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Dolj.

Iubirea ţine de pedigree

În Craiova, nu sunt multe asociaţii de protecţie a animalelor. „Avem legi, dar nu există norme de aplicare a lor. În ţară, sunt stabilimente unde activitatea este blocată şi din ianuarie, de când a apărut noua lege, sunt aceleaşi exemplare canine. La noi, lucrurile s-au mişcat. În toată această perioadă, au fost sterilizaţi alţi câini, pentru că interesul nostru este ca femelele să nu mai fete. Asociaţiile acţionează în paralel cu primăria. În prezent, cifrele oficiale indică circa 7.000 de animale, dintre care 3.000 sunt vaccinate, deparazitate. Dar câinii vagabonzi se înmulţesc, pe de altă parte, din cauza celor care locuiesc la curte. Este o sursă de perpetuare a maidanezilor“, a spus Oana Popescu, preşedinta proaspetei Asociaţii „Speranţe pentru animale“, unul dintre oamenii care, uneori, plăteşte bani din propriul buzunar pentru deparazitarea sau tratamentul unui patrupede.
„În ceea ce priveşte adopţiile, noi colaborăm cu diverse site-uri şi publicăm fotografiile patrupedelor. Unii ne întreabă dacă n-avem animale de rasă, că vor bichon sau alte rase. Încercăm să plasăm cât se poate şi să sterilizăm împreună cu primăria cât mai mulţi. Pentru asociaţii de acest fel nu există fonduri nerambursabile şi singurele venituri sunt impozitul de 2%, donaţiile iubitorilor de animale sau cutia milei din cabinetele veterinare. Iar cea mai ieftină operaţie pentru un căţeluş lovit de maşină costă 200 de lei. Singuri, nu putem ajuta prea mult. Şi, mai ales, oamenii trebuie să înţeleagă că lucrurile nu se pot schimba peste noapte“, a încheiat Oana Popescu.

Adopţia, o soluţie pentru salvarea maidanezilor

Puţini gorjeni au venit de la începutul acestui an să adopte un câine de la padocul unde sunt îngrijiţi maidanezii. Din păcate, în prezent, potrivit Carmelei Şerbănoiu, cea care se ocupă de padoc, există aici aproximativ 450 de câini de diferite vârste şi rase care aşteaptă o soartă mai bună. „Câţiva oameni, cinci-şase, au venit la noi şi au adoptat un câine. A adopta înseamnă a-ţi asuma nişte răspunderi, trebuie să ai grijă de câine. Eu şi colegii mei mergem acasă la fiecare persoană care adoptă, pentru a vedea dacă are grijă de animal, să nu-i lipsească apa sau mâncarea. Nu trebuie chinuite aceste animale care aşteaptă o soartă mai bună şi sunt adevăraţi prieteni ai omului. Au nevoie de îngrijire şi iubire“, a spus Carmela Şerbănoiu.
De la padocul din Târgu Jiu nu pot adopta câini locuitorii din alte judeţe, dar nici copiii, pentru că în trecut au existat cazuri în care animalele adoptate au fost maltratate.
„Vin oameni să îşi caute un câine, dar nu toţi pleacă acasă cu unul. Din păcate, există şi persoane care abandonează câinii la ceva vreme după ce îi adoptă. Zilnic găsim câini abandonaţi: marţi am găsit şapte, luni, patru. La încheierea unui contract de adopţie, îi spun persoanei care adoptă că, în cazul în care nu este mulţumită de câine, să-l aducă înapoi la padoc, dar să nu-l abandoneze. În urmă cu ceva vreme am dat un căţel unui cetăţean dintr-o localitate de la marginea judeţului. Am mers în vizită şi am văzut că animalul avea o viaţă bună, la curte. Dacă toţi aceşti câini ar putea avea o asemenea soartă ar fi bine“, a precizat Carmela Şerbănoiu.