Canalul colector, supraîncărcat

Versiunea pentru tiparire

Marimea textului:

Şantierul de pe strada Râului îşi are baza pe tavanul canalului colector, declarat fragil şi în pericol de prăbuşire de Primăria Craiova în 2005, dar care acum suportă mii de tone de nisip şi utilaje grele.

La doi ani după ce hotăra să radă construcţiile provizorii amplasate pe canalul colector de pe strada Râului, motivându-şi decizia prin pericolul pe care-l reprezintă pentru canal autovehiculele care staţionează la atelierele şi spălătoriile din zonă, municipalitatea din Bănie a permis aici amenajarea unor depozite de nisip, parcarea şi tranzitul utilajelor grele de zeci şi sute de tone, implicate în execuţia canalizării menajere pe bani europeni. Printr-un raport din 2005 al Direcţiei urbanism, consilierii locali craioveni erau înştiinţaţi, pe de o parte, că acoperişul canalului colector dintre strada Brestei şi bulevardul Ştirbei Vodă suferise deja deformări din pricina accesului maşinilor cu masă mare în service-uri şi spălătorii şi, pe de altă parte, că prevederile în domeniul autorizării construcţiilor fuseseră modificate astfel încât cele mai multe dintre spaţiile de servicii de pe strada Râului intraseră în nelegalitate. Ca atare, se impunea o hotărâre prin care construcţiile neautorizate - 4 - să fie imediat demolate, iar cele autorizate - 16 - să fie desfiinţate după expirarea termenului din contractul de închiriere a terenului. Zis şi parţial făcut până în 2007, când pare că tavanul canalului colector s-a întărit subit şi poate suporta orice greutate.

Cercul neputinţei

În autorizaţia de construire în baza căreia firma HIDROCONSTRUCŢIA SA Bucureşti lucrează pe strada Râului nu scrie că şantierul poate fi aşezat deasupra canalului colector, dar nici nu-i interzice explicit constructorului să se folosească de domeniul public. Directorul din Craiova al HIDROCONSTRUCŢIA SA Bucureşti, Dumitru Hornoiu, spune că zece excavatoare ale societăţii staţionează pe terenul dintre cele două sensuri de mers ale străzii Râului, fără a considera că încalcă vreo normă. Iar identificarea unui funcţionar al primăriei care să şi constate nerespectarea regulilor în şantierele Craiovei a devenit o vânătoare de fantome. Toţi angajaţii plătiţi din bani publici ridică din umeri când vine vorba de controale la HIDROCONSTRUCŢIA SA Bucureşti, iar cercul se închide la Serviciul investiţii, care doar face socoteala muncilor prestate de constructori, ca să poată oamenii să-şi încaseze zecile de milioane. Inclusiv Gheorghe Daici, şeful Serviciului disciplina în construcţii, compartimentul cel mai îndreptăţit, după lege, să-şi dea măcar cu părerea, a declarat că nu este de competenţa sa să controleze organizarea de şantier de pe strada Râului. „Nu suntem în măsură să verificăm noi. Încercaţi la Investiţii!“, ne-a lămurit Gheorghe Daici. Iar la Investiţii, ca de obicei, nu se comentează.

ITM mai mişcă

Singurii funcţionari care pare că au văzut harababura din organizarea şantierelor Băniei sunt inspectorii de la Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Dolj. Ei susţin însă că nu pot sta de pază lângă constructori, întrucât controalele ITM, ca, de altfel, ale tuturor serviciilor deconcentrate, se desfăşoară după grafice. HIDROCONSTRUCŢIA SA Bucureşti este totuşi un nume cunoscut în ITM. Potrivit şefului Serviciului securitate în muncă, Silviu Poenaru, verificările la HIDROCONSTRUCŢIA SA Bucureşti nu sunt în orarul de lucru al instituţiei pe luna aprilie, dar executantul canalizării de pe strada Râului este sub supraveghere, din cauza „problemelor“ pe care le creează. „Nu facem în această lună controale obişnuite la HIDROCONSTRUCŢIA SA Bucureşti, fiindcă nu o avem în grafic. Cu toate astea, un coleg trece periodic pe la şantierele societăţii, din cauză că aceasta ne-a mai făcut probleme“, a spus Poenaru. El nu a putut preciza ieri care au fost măsurile adoptate până acum împotriva HIDROCONSTRUCŢIA SA Bucureşti, fiindcă se afla pe teren, dar afirmă că rapoartele sunt înregistrate la sediul ITM.