In fiecare an, pe 14 octombrie, Ortodoxia româneasca praznuieste pe Sfinta Cuvioasa Paraschiva de la Iasi, ocrotitoarea Moldovei – sarbatoare numita in popor si „Vinerea Mare“, alaturi de Sfintul Ioan cel Nou de la Suceava. In calendarul popular, echivalentul zeitei Venus este Sfinta Vineri, numita si Maica Precista, Dochia, Muma Padurii, Muma Caloianului sau Vinerea Mare.
Sfinta Cuvioasa Paraschiva a trait in prima jumatate a secolului al XI-lea, fiind nascuta in Epivat, in Tracia rasariteana, nu departe de Constantinopol. A primit din familie o educatie aleasa, iar fratele ei, Eftimie, a ajuns episcop la Madit. Trupul i-a fost inmormintat intr-un loc necunoscut, aproape de tarmul marii, pe locul acela asezindu-se ulterior un pustnic. Dupa mai multi ani, un corabier a murit si i s-a sapat mormintul tot linga malul marii, intr-un loc in care se afla ingropat un trup neputrezit. Era cel al Cuvioasei Paraschiva, care s-a aratat noaptea in vis pustnicului, cerindu-i sa mute de linga ea trupul corabierului. Moastele Sfintei Paraschiva au fost duse in Biserica din Epivat, ridicata in cinstea Sfintilor Apostoli Petru si Pavel, unde a ramas aproximativ 175 de ani. Nu se cunoaste precis anul mortii sale, dar dintr-un panegiric (cuvint de lauda – n.r.) al unui scriitor bizantin despre Imparatul Mihail Cerularie aflam ca in vremea acestuia, fratele Cuvioasei era episcop la Madit. Se presupune deci ca a murit la jumatatea secolului al XI-lea. In anul 1223, tarul româno-bulgar Ioan Asan II a stramutat moastele Sfintei Paraschiva de la Epivat la Tirnovo, capitala Imperiului valaho-bulgar de atunci, unde-si avea resedinta patriarhul bulgar, fiind depuse in Catedrala „Adormirea Maicii Domnului“. Mai tirziu, Patriarhul Eftimie al Bulgariei scrie „Viata Sfintei Paraschiva“ si o trece in sinaxarul Bisericii cu zi de pomenire pe 14 octombrie. Din a doua jumatate a secolului al XIV-lea, si in nordul Dunarii, in tarile române, a inceput sa fie cinstita Sfinta Paraschiva. Moastele ei au ramas la Tirnovo timp de 160 de ani. In anul 1393, Bulgaria cade sub turci, iar acestea sint date pentru o perioada voievodului Mircea cel Batrin, domnitorul Tarii Românesti. Dupa trei ani, turcii le-au dat cneaghinei Anghelina a Serbiei, raminind la Belgrad 125 de ani, pina in 1521, cind sultanul Soleiman cucereste cetatea. Atunci, sfintele moaste ale Cuvioasei Paraschiva sint duse la Constantinopol, unde ramin inca 120 de ani, fiind rascumparate de Patriarhia Ecumenica pentru suma de 12.000 de ducati de aur. In 1641, voievodul Vasile Lupu al Moldovei a platit datoriile Patriarhiei Ecumenice catre Poarta. Dupa ce construise Biserica Sfintii Trei Ierarhi din Iasi, acesta a facut demersurile necesare transferarii moastelor sfintei in Moldova. Patriarhul Ecumenic Partenie si Sinodul i le-au daruit, acestea fiind insotite in Moldova de Mitropolitii Ioanichie de Heracleea, Partenie de Adrianopol si Teofan de Paleopatra. La Galati, alaiul cu sfintele moaste a fost intimpinat de insusi voievodul Vasile Lupu si curtea sa, impreuna cu Episcopii Evloghie al Romanului si Gheorghe al Husilor, de preoti, calugari si mii de credinciosi. Pe 13 iunie 1641 au ajuns la Iasi si au fost asezate in Biserica Sfintii Trei Ierarhi. O inscriptie in slavona, sapata in piatra la baza nisei din naos, atesta peste veacuri istoria stramutarii moastelor Sfintei Cuvioase Paraschiva de la Constantinopol pina la Iasi. Ele au ramas acolo pina pe 26 decembrie 1888, cind, scapate printr-o minune de la un incendiu, au fost transferate in noua Catedrala mitropolitana din capitala Moldovei, unde se afla si in prezent. Pe 14 octombrie 1955, in prezenta ierarhilor români si straini, s-a generalizat cinstirea Sfintei Paraschiva in intreaga Biserica Ortodoxa Româna. Virtutile care au impodobit viata si sufletul cuvioasei au fost fecioria, milostenia si rugaciunea, insotite de postul aspru care da aripi rugaciunii si-o inalta la cer. Hramul Sfintei Paraschiva dureaza trei zile. Sfintele moaste se scot din catedrala inca din ajun si timp de doua zile si doua nopti mii de credinciosi stau la rind pentru a se inchina.
Obiceiuri si superstitii despre Vinerea Mare
In seara zilei de 14 octombrie, praznicul se incheie cu o procesiune in jurul catedralei, avind in frunte pe Mitropolitul Moldovei care, impreuna cu preotii si credinciosii, cu luminari in miini, poarta racla cu sfintele moaste, in sunetul clopotelor si al frumoaselor cintari bisericesti.
Vinerea Mare indica inceputul sau sfirsitul unor activitati pastorale si tot acum este timpul desfasurarii tirgurilor de toamna, unde se comercializeaza in special lina si brinza. Cu aceasta ocazie se fac praznice si se imparte pentru sufletele celor raposati. In Vinerea Mare nu se lucreaza si nu se coase, pentru a fi ferite casele de grindina si trasnet. Despre cei care sint prinsi cosind se spune ca le vor aparea negi pe miini. Se spune, de asemenea, ca asa cum va fi vremea de sarbatoarea Sfintei Paraschiva, la fel va fi si de Sfintul Dumitru, iar daca a plouat pina in Vinerea Mare, atunci iarna va veni mai tirziu.
Manifestari dedicate Zilei Bibliei
Arhiepiscopia Craiovei, in colaborare cu Societatea Biblica Interconfesionala din România, organizeaza saptamina viitoare o serie de manifestari dedicate Zilei Bibliei. Manifestarile vor incepe marti, 18 octombrie, la ora 18.00, la Sala Albastra a Universitatii din Craiova, unde se va desfasura o masa rotunda sub egida „Biblia si stiinta“, la care va participa prof. dr. Dumitru Popescu, impreuna cu studenti de la Facultatea de Teologie din Craiova. Miercuri, 19 octombrie, incepind cu ora 9.00, tot in Sala Albastra a Universitatii din Craiova se va desfasura simpozionul interconfesional cu tema „Biblia – fundamentul unitatii crestine“. Lucrarile simpozionului vor fi moderate de Prea Sfintia Sa Damaschin, Episcopul Sloboziei si al Calarasiului si de pastor Viorel Dima, reprezentant al Societatii Biblice Interconfesionale din România (SBIR). In deschidere vor rosti alocutiuni Inalt Prea Sfintia Sa Teofan, Mitropolitul Olteniei, reprezentanti ai SBIR, ai Conferintei Europene a Bisericilor (CEB), ai Secretariatului de Stat pentru Culte si reprezentantul autoritatii publice locale. Ziua se va incheia cu un concert de muzica religioasa sustinut de Filarmonica Oltenia, in sala de spectacole a Liceului de Arta „Marin Sorescu“ din Craiova, incepind cu ora 18.00. „Manifestarile dedicate Zilei Bibliei vor continua si joi, 20 octombrie, dar si simbata, 22 octombrie, prin distribuirea de Biblii si Ghiduri de studiu al Bibliei in licee craiovene, penitenciare, case de copii si orfelinate si in cadrul Cercului profesorilor de religie din judetul Dolj“,a mentionat Ion Resceanu, pr. dr. in cadrul Mitropoliei Craiova.
A aparut noul numar al revistei „Cetatea Crestina“
Numarul 9/2005 al revistei „Cetatea Crestina“, periodic de spiritualitate, informare si atitudine al Arhiepiscopiei Craiovei si al Episcopiei Severinului si Strehaiei a iesit de sub tipar. „Nevoia de viata crestina autentica“ este titlul editorialului de pe prima pagina semnat de Inalt Prea Sfintia Sa Teofan, Mitropolitul Olteniei. „Spatii ample sint dedicate in acest numar vietii monahale, printre semnaturile de marca numarindu-se cea a parintelui Arsenie Boca, a parintelui Ioachim Pirvulescu si a parintelui Nicolae Jinga. Este publicata, de asemenea, lista cu monahii si monahiile din Arhiepiscopia Craiovei, care au fost alungati din minastiri in baza Decretului 410 din anul1959“, a precizat pr. Sever Negrescu, din cadrul Mitropoliei Olteniei. Pe ultima pagina a revistei gasim informatii si fotografii despre Adunarea tinerilor crestini ortodocsi din Oltenia, gazduita pe 18 septembrie de Minastirea Camaraseasca, din judetul Gorj si despre Minastirea Polovragi, la implinirea a 500 de ani de la prima atestare documentara.
