Peste 80% din productia de vinuri rosii a Statiunii de Cercetare – Dezvoltare
pentru Viticultura si Vinificatie Dragasani merge la export
Statiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultura si Vinificatie Dragasani, prima cu acest profil din tara, a fost infiintata in 1936. Cu o lunga traditie in domeniu, aceasta efectueaza toata gama de cercetari in domeniul viticulturii si vinificatiei, acordind, in plus, asistenta tuturor judetelor Olteniei. Asa dupa cum declara directorul unitatii, Emilian Banita, aici se produc anual intre 100 si 120.000 de vite de altoi, majoritatea dintre ele, circa 90% din productie, pe baza de contracte.
Desi in trecut a avut intinse suprafete de pamint in proprietate, dupa ce s-a pus in aplicare Legea retrocedarilor de terenuri, statiunea a ajuns una dintre cele mai mici din tara.
Ea mai detine in proprietate circa 200 de hectare, adica mai putin de jumatate din cit avea inainte de 1989, si are doar 47 de salariati permanenti. Ca rezultate insa, statiunea este intre primele zece din Romania, fiind singura care nu mai are datorii la stat, dupa cum sustine directorul Emilian Banita.
In ultimii zece ani, cercetatorii de aici au obtinut 24 de medalii de aur si argint la concursurile nationale de vinuri, pentru diferite soiuri. Printre cele create aici se numara soiurile de struguri de masa Azur si Calina, precum si cele pentru vin Alutus, Novac si Negru de Dragasani.
Din pacate, cei de aici nu au putut participa la vreo competitie internationala. Nu din cauza lipsei de performanta, ci din lipsa de bani, sustine directorul Banita. Ca sa ajungi „afara“ iti trebuie pina la 500 de euro pentru o singura proba de vin, iar regula cere si cinci sticle pentru un singur soi.
Ceea ce ar fi peste puterile financiare ale statiunii, institutie bugetara aflata inca in subordinea Academiei de Stiinte Agricole si Silvice.
Investitiile in vinificatie, costisitoare si amortizate dupa sase ani
De remarcat este faptul ca peste 80% din productia de vinuri rosii (care, intr-un an bun, poate ajunge la 10.000 de hectolitri) merge la export, si anume in Cehia. Vinuri albe nu se produc deoarece ar fi necesare investitii de citeva miliarde de lei, fonduri de care statiunea nu dispune.
Statiunea a ramas singurul producator de vinuri din zona, in conditiile in care, la presiunile Uniunii Europene, standardele impuse pentru exportul de vinuri pe piata comuna sint tot mai pretentioase, greu de indeplinit de majoritatea micilor producatori particulari din Romania, care nu dispun de tehnologiile necesare. Spre exemplu, o reglementare relativ recenta impusa de Ministerul roman al Agriculturii cere producatorilor sa comercializeze pe piata numai vinuri obtinute din soiuri nobile de vita-de-vie, in acest sens oferindu-se si subventii pentru inlocuirea soiurilor hibride. Dupa parerea directorului Emilian Banita, extinderea soiurilor hibride, mai rezistente la boli si, deci, mai usor de intretinut, este un simptom al saraciei producatorilor autohtoni.
Practic, vinurile obtinute din soiurile hibride nu mai sint permise decit pentru autoconsum, in gospodaria proprie. Asta, in conditiile in care pe timpuri sate intregi din zona Dragasaniului traiau de pe urma producerii vinului.
Cu toate ca subventiile oferite de guvern par o oferta avantajoasa, sint putini cei care se arata interesati de ele deoarece infiintarea unui hectar de culturi costa foarte mult, iar investitia este recuperata abia dupa sase ani.
„Infiintarea unui hectar de vie costa cel putin 500 de milioane de lei, la care se adauga cheltuielile de intretinere in urmatorii trei ani, pina via incepe sa dea rod. Valoarea investitiei este un factor restrictiv. Cei mai multi producatori se orienteaza spre ramuri in care ciclul de productie este mai mic si investitiile sint amortizate rapid“, a explicat directorul Banita.
In domeniul viticulturii, mai profitabila decit producerea de vinuri este poate comercializarea strugurilor de masa, unde ciclul de productie este de un an. Daca incepi o asemenea afacere, in luna octombrie poti avea banii in buzunar. Daca insa vrei sa scoti pe piata vinuri nobile (cabernet, sauvignon), asa cum se intimpla la Dragasani, nu poti sa le vinzi decit dupa circa trei ani dupa ce le-ai produs.
