La Strasbourg a fost respinsă joi moţiunea de cenzură iniţiată de eurodeputatul român Gheorghe Piperea (AUR). Moţiunea a fost respinsă cu o largă majoritate de Parlamentul European, cu voturi 360 de voturi împotrivă, 175 de voturi pentru şi 18 abţineri.
În total au fost prezenţi la vot 553 de eurodeputaţi. Votul asupra moţiunii a avut loc prin apel nominal. Pentru a fi adoptată, ar fi fost necesară o majoritate de două treimi din voturile exprimate, reprezentând majoritatea membrilor care compun Parlamentul European, potrivit observator.ro.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, rămâne în funcție
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, rămâne în funcție. Parlamentul European a respins cu 360 de voturi „împotriva” și 175 „pentru” moțiunea de neîncredere depusă de extrema dreaptă. Din cei 720 de membri ai Parlamentului European, 553 s-au prezentat la vot. Pentru a fi adoptată, moțiunea avea nevoie de 357 de voturi favorabile, dar a obținut doar 175, cu mult sub pragul necesar. Dacă ar fi pierdut votul, von der Leyen și întreaga Comisie Europeană ar fi trebuit să demisioneze, ceea ce ar fi aruncat Uniunea Europeană într-o criză politică majoră și ar fi generat haos în funcționarea instituțiilor europene.
Ursula von der Leyen a fost realeasă de Parlamentul European preşedintă a Comisiei Europene pe 18 iulie 2024, cu 401 de voturi pentru, 284 împotrivă şi 15 abţineri, în timp ce şapte voturi au fost declarate nule. Pe 27 noiembrie 2024 a fost votată de plenul PE întreaga Comisie Europeană, cu 370 de voturi pentru, 282 împotrivă şi 36 de abţineri.
Moţiunea de cenzură acuza faptul că executivul UE şi-a încălcat datoria legală la transparenţă împiedicând accesul la schimbul de mesaje text între Ursula von der Leyen şi CEO-ul Pfizer în timpul negocierilor contractelor pentru vaccinuri în timpul pandemiei de COVID-19, după cum a decis Curtea de Justiţie a UE în acest an.
Moţiunea atrăgea atenţia asupra utilizării abuzive de către Comisie a articolului 122 din Tratatul pentru Funcţionarea UE
De asemenea, era invocat faptul că utilizarea inadecvată a Actului pentru servicii digitale (DSA) de către Comisie pentru a interveni în alegerile din state membre precum România şi Germania reprezintă o ameninţare directă la suveranitatea naţională şi la integritatea proceselor democratice.
Nu în ultimul rând, moţiunea atrăgea atenţia asupra utilizării abuzive de către Comisie a articolului 122 din Tratatul pentru Funcţionarea Uniunii Europene pentru constituirea regulamentului SAFE în valoare de 150 de miliarde de euro pentru finanţarea investiţiilor în apărare, care „reprezintă o încălcare serioasă a competenţei şi distorsionează scopul propus al articolului, care este rezervat pentru situaţii economice de urgenţă”.
Citeşte şi: Stadionul de Atletism din Craiova, pregătit să găzduiască Campionatele Balcanice U20
