Forţele de securitate poloneze au arestat aproximativ 100 de migranţi în timp ce încercau să treacă fraudulos frontiera cu Belarus în noaptea de miercuri spre joi, a anunţat Ministerul polonez al Apărării.
„Aproape 100 de migranţi au fost arestaţi de către serviciile poloneze”, a indicat ministerul, acuzându-i pe militarii belaruşi că „i-au forţat pe migranţi să arunce cu pietre asupra soldaţilor polonezi cu scopul de a le deturna atenţia”.
„Tentative de trecere a frontierei au avut loc la câteva sute de metri de acolo”, în apropierea localităţii Dubicze Cerkiewne, a subliniat ministerul, citat de AFP, potrivit Agerpres.
O înregistrare video difuzată de Ministerul Apărării arată soldaţi polonezi înconjurând un grup important de migranţi ghemuit la sol noaptea într-o pădure lângă un gard de sârmă ghimpată.
Mai multe mii de migranţi, în majoritatea originari din Orientul Mijlociu, se află blocaţi de mai multe zile în condiţii de temperaturi aproape de pragul îngheţului de-a lungul frontierei poloneze, de partea belarusă a graniţei, în speranţa de a putea intra pe teritoriul blocului comunitar.
Occidentul acuză Minskul de orchestrarea din vară a acestui aflux
Occidentul acuză Minskul de orchestrarea din vară a acestui aflux, ca răspuns la sancţiunile occidentale împotriva Belarus după reprimarea în 2020 a unei mişcări de contestare a regimului.
Varşovia, precum şi alţi doi vecini europeni ai Belarusului, Lituania şi Letonia, refuză să accepte aceste mii de migranţi.
Aleksander Lukaşenko a convenit cu cancelarul Angela Merkel să poarte discuţii cu Uniunea Europeană cu privire la criza migranţilor de la graniţele acesteia, a anunţat biroul său miercuri, potrivit dpa.
Acest anunţ a intervenit după a doua convorbire telefonică miercuri între Angela Merkel – aflată la final de mandat – şi liderul forte de la Minsk.
Aleksander Lukaşenko nu este recunoscut de ţările din Occident drept preşedinte legitim al ţării
Iniţial, nu a existat niciun fel de confirmare din partea Berlinului cu privire la acest aranjament, în condiţiile în care Aleksander Lukaşenko nu este recunoscut de ţările din Occident drept preşedinte legitim al ţării după controversatele alegeri prezidenţiale din august 2020 şi campania de represalii declanşată împotriva celor care au contestat realegerea sa.
Prima convorbire telefonică dintre Merkel şi Lukaşenko, luni, care a durat aproximativ 50 de minute, a suscitat critici în interiorul şi în afara Germaniei.
În acelaşi timp, preşedintele francez Emmanuel Macron a avut o convorbire telefonică cu preşedintele rus Vladimir Putin, principalul susţinător politic al lui Lukaşenko.
