12.1 C
Craiova
sâmbătă, 21 septembrie, 2019
Acasă Bani Europeni Şimnicu de Sus - comuna campioană pe PNDR (Galerie Foto)

Şimnicu de Sus – comuna campioană pe PNDR (Galerie Foto)

-

Primarul din Şimnicu de Sus, Cosmin Marius Dumitru, şi proiectele pe fonduri europene implementate de primărie până acum foto, Claudiu Tudor

O comună de lângă Craiova s-a dezvoltat cu bani europeni, extinzând reţeaua de utilităţi, asfaltând drumurile comunale, precum şi o bună parte a drumurilor agricole. Locuitorii comunei aşteaptă cu sufletul la gură introducerea apei curente în restul satelor şi construirea canalizării, care se fac tot cu bani europeni, pentru a avea apă potabilă în case şi pentru a-şi construi baie în locuinţă. Iată cum a reuşit Şimnicu de Sus să atragă noi locuitori care provin din Craiova şi cum a ajuns să emită anual, în medie, peste 400 de autorizaţii de construire de locuinţe.

Intrarea în comuna Şimnicu de Sus foto, Claudiu Tudor

Informația pe scurt

• Şimnicu de Sus este comuna din Oltenia cu cele mai multe proiecte finanţate prin PNDR şi cu cei mai mulţi bani europeni atraşi pe acest program, din regiunea Sud-Vest;
• Banii europeni au fost folosiţi pentru a reabilita cămine culturale, şcoli, pentru a construi grădiniţe, dar în mod special s-au asfaltat drumuri comunale şi chiar drumuri de exploatare agricolă, care înainte de asfaltare erau aproape impracticabile cu autovehicule;
• O parte a locuitorilor comunei nu au apă potabilă, din cauză că apa din pânza freatică de suprafaţă nu mai este bună de băut;
• Oamenii povestesc cum, în secolul acesta, ei aduc apă de la un kilometru distanţă de casă;
• Cele mai aşteptate investiţii sunt cele în reţeaua de apă curentă şi în cea de canalizare, care se construiesc în această perioadă tot cu bani europeni. Localnicii sunt nerăbdători să îşi facă baie în case şi să aibă apă potabilă la robinet;
• Investiţiile în utilităţi au atras ca un magnet noi locuitori în comună, chiar din rândul celor din Craiova, astfel că în Şimnic se construieşte încontinuu.

Potrivit unei statistici pe care GdS a solicitat-o de la Centrul Regional de Finanţare a Investiţiilor Rurale (CRFIR) 4 Sud-Vest Oltenia, privind fondurile atrase în regiune din bani europeni, obţinuţi pe Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020, comuna Şimnicu de Sus din Judeţul Dolj a avut cele mai multe proiecte din Oltenia aprobate şi finanţate, şase la număr, şi a atras cei mai mulţi bani europeni pe acest Program, respectiv 3.673.275 de euro. Cu aceşti bani, într-o zonă rurală se pot face mai multe investiţii, după cum vom detalia în cele ce urmează.
Aflat în biroul său din primărie, tânărul primar din Şimnicu de Sus, Cosmin Marius Dumitru (33 de ani), ne-a spus surprins de statistică: „Nu ştiam că suntem pe primul loc în Oltenia pe PNDR. De câte ori mergeam la CRFIR, ni se spunea «Sunteţi campioni!», dar nu am ştiut că suntem cu adevărat pe primul loc“.
Banii europeni au fost atraşi pe submăsura (sM) 7.2 „Investiţii rurale“ din PNDR, pe sM 7.6 „Patrimoniul cultural“ şi pe sM19.2 „Acţiuni în strategia de dezvoltare rurală“.

Comuna care se apropie vertiginos de Craiova

Situată în partea de nord a Craiovei, comuna Şimnicu de Sus este foarte aproape de urbe, la circa un kilometru de Centura de Nord a municipiului. Este compusă din 12 sate, dispuse de o parte şi de alta a drumului naţional (DN) 6B. Practic, comuna se întinde pe 18 km de-a lungul DN 6B. Suprafaţa totală a comunei este de 8.360 de hectare şi are o reţea de 80 km de drumuri şi tot atâtea reţele electrice. De curând, Şimnicu de Sus a trecut de la o comună de gradul II, la o comună de gradul I, datorită creşterii numărului de locuitori la peste 5.000, înregistraţi în evidenţele primăriei, la nivelul anului 2018. Există o reţea de apă potabilă pe 25 km din comună, reţea care înseamnă că doar şase din cele 12 sate sunt conectate la apă curentă, însă nu există canalizare.
Comuna se dezvoltă constant, spaţiile de locuit înaintând către oraş, iar în locurile în care în urmă cu doi ani creştea grâul, acum au „răsărit“ case moderne şi chiar două ansambluri rezidenţiale. „Din satul Albeşti, care este cel mai apropiat de Craiova, şi până în centrul Craiovei sunt circa 3 km. Ajungi mai repede în centru din comuna Şimnic, decât din alte zone ale Craiovei“, spune primarul Cosmin Marius Dumitru.

Fondurile europene au schimbat imaginea comunei

Pe biroul primarului se găsesc cele şase proiecte depuse şi câştigate pe PNDR 2014-2020. În fiecare dosar sunt teancuri întregi de documente care puse cap la cap ar forma câţiva kilometri liniari. Primarul din Şimnic ne descrie fiecare proiect în parte. „Avem şase proiecte implementate din 2016 până acum pe PNDR. Am făcut extinderea şi reabilitarea termică a școlii din satul Albeşti, în valoare de 76.000 de euro, cu grupuri sanitare în interior. Avem alte trei proiecte pentru reabilitarea căminelor culturale. În Dudoviceşti, modernizăm şi extindem căminul cultural cu 214.000 de euro. Suntem în faza de execuţie. Se toarnă placa la corpul cu care se extinde căminul. Vor fi grupuri sanitare la interior şi o cameră a centralei. La Albeşti, proiectul pentru căminul cultural a fost în valoare de 145.000 de euro. El presupune extinderea, reabilitarea şi dotarea căminului la standardele Uniunii Europene, în sensul că a fost dotat cu scenă, scaune, echipamente IT performante, şi se va face o bibliotecă din fondul de carte existent la nivelul comunei. Lucrările sunt destul de înaintate. Către sfârşitul lunii mai se finalizează acoperişul şi încep finisajele la interior. Estimăm că în august va fi gata cu totul. Alt proiect a fost pentru căminul cultural din satul Floreşti, în valoare de 242.000 de euro. Am achiziţionat o scenă mobilă pentru Ansamblul «Muguraşul» de la şcoala din Leşile, echipamente IT, mobilier şi altele. Ansamblul foloseşte scena mobilă pe islazul din comună, cu prilejul diverselor sărbători. Tot în cadrul proiectului au fost prevăzute 16 perechi de costume populare pentru copiii de la Ansamblul «Muguraşul». Suntem în faza de achiziţie a costumelor populare din judeţul Gorj“, povesteşte edilul-şef al comunei Şimnicu de Sus.

Cum este viaţa fără apă potabilă. Unii localnici cară apa cu găleata de la 1 km

Proiectul cel mai important este cel de extindere a reţelei de apă potabilă şi introducere a canalizării, a cărui valoare este de două milioane de euro. Se va extinde reţeaua existentă de apă curentă cu 22 km, iar canalizarea se va face pe 16 km. „În cadrul proiectului mai sunt prevăzute 1.000 de branşamente gratuite pentru locuitorii comunei. Pe 6 mai am semnat contractul de execuţie şi am dat ordinul de începere a lucrărilor. Avem semnale de la oameni că doresc să se branşeze la reţea, pentru că în zonă, la fântânile lor, apa nu este prea bună de băut. În restul comunei, în cele şase sate în care există apă curentă, sunt branşate 1.300 de gospodării dintr-un total de 2.000. Apa care vine în reţeaua existentă este foarte bună şi vine de la Isvarna, din sursa care alimentează şi Craiova“, explică primarul Cosmin Marius Dumitru.
Acest proiect pe PNDR nu ar rezolva în totalitate problema alimentării cu apă potabilă în comună şi nici canalizarea nu va fi pe toată suprafaţa comunei, însă Şimnicu de Sus mai are un proiect cu fonduri europene în derulare, pe Master Planul de Apă, unde beneficiar este Consiliul Judeţean (CJ) Dolj şi Compania de Apă Oltenia (CAO), în parteneriat cu mai multe comune din Dolj şi Gorj. Proiectul este în valoare de 6,7 milioane de euro, prin POIM – Programul Operaţional de Insfrastructură Mare 2014-2020. Primarul spune că prin acest proiect la care este parte împreună cu CJ şi alte localităţi din Dolj în Şimnicu de Sus este prevăzută extinderea reţelei de apă pe alţi 4 km şi se va continua reţeaua de canalizare pe 32 km. „Noi am predat în septembrie 2018 sistemul de alimentare cu apă către CAO. Urmează procedurile de licitaţie, iar din 2020 vor începe lucrările“, mai spune primarul din Şimnic.
Apa curentă şi canalizarea sunt aşteptate de sătenii din Şimnic. „Ni s-a asfaltat drumul, mai au să facă şanţurile pe marginea drumului. Dar nu avem apă curentă şi canalizare. Avem fântână în curte, dar apa nu e bună de băut. Apă de băut luăm de la vecinii de lângă noi, care au captat izvorul de la nouă metri adâncime. Aşteptăm şi canalizarea, pentru că vrem să ne facem baie în casă. Avem în proiect baia, dar întâi să se facă canalizarea. În secolul acesta, baia şi toaleta în casă sunt cele mai importante. Mai ales că începe să treacă vârsta şi avem probleme cu coloana, cu genunchii, cu altele“, spune Mioara Birin, o localnică în vârstă de 61 de ani.
Pe o stradă ce urcă în pantă îl întâlnim pe nea Marin Ghigă, în vârstă de 69 de ani, cu o găleată în mână. Apa de băut o cară de la o cişmea aflată la peste un kilometru distanţă de casă. De data aceasta, bătrânul se duce cu găleata la fiica sa, în curtea vecină cu casa lui, ca să ia apă pentru a prepara mortar. Nici apa din fântâna fiicei sale nu este bună de băut. „Acum iau apă de la fie-mea, dar nici ea nu mai are apă. Nu mai e bun izvorul. Maxim 30 de găleţi mai putem scoate din fântână. Dacă se bagă apă, o să ne legăm şi noi. Acum cărăm apă cu găleata tocmai de la cişmeaua din vale, care e cam la un kilometru de casă. Şi iarna, şi vara cărăm apă de băut de la cişmea. Car câte o găleată şi un bidon de apă. Şi pentru gătit, şi la porci dau apă tot de la cişmea, la păsări la fel. Şi iarna mă chinui să car apă tot cu găleata. Nu mai am căruţă să urc bidonul în căruţă, că mi-a murit calul“, povesteşte bătrânul Marin Ghigă.

Drumurile asfaltate, o normalitate la care sătenii au ajuns târziu

Tot pe un proiect pe PNDR, în comună s-au asfaltat drumuri agricole (drumuri de exploatare), care fac legătura între zonele locuite şi terenurile agricole ale fermierilor. În comună sunt 350 de fermieri. Unii ajung acum mai uşor la pământurile lor, pentru că, în ultimii ani, au fost asfaltate drumurile de acces. Singurul inconvenient al drumului este acela că este lat de numai 4 metri, iar dacă se întâlnesc două maşini care vin din sensuri diferite este dificil să treacă una pe lângă alta. De aceea, aceste drumuri sunt prevăzute cu refugii.
Pe un astfel de drum de exploatare asfaltat cu bani obţinuţi pe Măsura 125, în vârful dealului, întâlnim un agricultor. „Sunt un fermier din satul Izvor. Este bun drumul acesta asfaltat, dar trebuia să fie cu mai multe refugii, ca să poţi să te retragi dacă vine o maşină din vale, pentru că în pantă ar avea prioritate. E prea îngust drumul, e de patru metri lăţime. Dar înainte de a fi asfaltat era drum de pământ, plin de gropi. Când ploua se făcea nămol şi se formau şleauri. Aici se aduna apa pe drum. Vin la terenul meu în condiţii mai bune. Şi înainte veneam des la pământ, dar înainte să se asfalteze nu puteam să vin aici cu maşina, cu Loganul. Veneam numai cu tractorul. Când ploua se formau nişte şleauri (şanţuri – n.r.) şi nu se putea trece cu maşina“, spune Ilie Dumitru, fermier din comuna Şimnicu de Sus. Şi el ne vorbeşte de importanţa apei curente în gospodărie şi a canalizării: „Aşteptăm apă curentă, pentru că la noi este apa calcaroasă. Nu e bună de băut. Dar mai ales canalizarea. Avem baie în casă, dar avem hazna în curte. Ar fi bună canalizarea. Am înţeles că se face acum“.

Asfaltul, aşteptat de 20 de ani

Un alt proiect finanţat din bani europeni accesat de Primăria Şimnicu de Sus a fost în valoare de un milion de euro, pe sM7.2 „Investiţii rurale“, bani cu care s-au asfaltat 15 străzi din comună, pe o lungime de aproximativ 6 km. Coborâm o pantă pe un astfel de drum asfaltat şi în capătul străzii îl întâlnim pe Gabriel Scrieciu, de 57 de ani, care îşi curăţă o drujbă la poartă, lângă o fântână cu cumpănă. Îl întrebăm dacă are apă potabilă şi răspunde: „Da. Am la fântâna de la mine din curte. Aceasta de la drum nu mai este potabilă. Au venit de la SANEPID şi au declarat-o nepotabilă. Ar fi bună canalizarea. Eu am toaletă în casă de prin 2005, dar am fosă septică. Noi am venit de la oraş, de la Craiova, şi ne-am mutat la Şimnic. Eram obişnuiţi cu condiţiile de oraş. Baia în casă nu este un moft, este o necesitate. Ne-am făcut baie în casă, avem chiuvetă la bucătărie, avem tot confortul. Este foarte important pentru o comună să aibă apă şi canalizare, mai ales pentru igiena oamenilor“. Există o investiţie recentă făcută în comună, care îl mulţumeşte foarte mult pe Gabriel Scrieciu, şi anume că a fost asfaltat drumul ce trece pe la poarta curţii sale, drum pe care îl aştepta de circa 20 de ani, realizat cu fonduri europene abia în 2017: „Mi-am dorit de când a venit aici maică-mea, din 1997, să se asfalteze drumul acesta. Am venit şi noi în comună după trei ani şi ne-am dorit mult să apară asfaltul, ceea ce s-a întâmplat în urmă cu câţiva ani. A ajuns până la noi la poartă şi se va continua. Am stricat două maşini pe vechiul drum, aşteptând să se asfalteze. Acum s-a făcut pe fonduri europene“, spune localnicul din comuna Şimnic.

Casele noi apar ca ciupercile după ploaie în Şimnicu de Sus foto, Claudiu Tudor

„Comuna se extinde în fiecare zi“

Primarul spune că în ultimii doi ani încheiaţi au fost emise anual, în medie, peste 400 de autorizaţii de construire. Raportând ipotetic la cele 365 de zile ale anului, însemană că s-a emis, în medie, mai mult de o autorizaţie de construire pe zi. „În ultimii patru ani s-au construit foarte multe case în Şimnic. Comuna se extinde în fiecare zi. Practic, în fiecare zi se construieşte şi vin oameni să le emitem de la primărie autorizaţii de construire. Au apărut şi două ansambluri rezidenţiale: unul în satul Albeşti şi altul în Şimnicu de Jos. Mulţi se mută de la Craiova la Şimnic. Oamenii sunt atraşi de faptul că suntem aproape de oraş, comuna are ieşire la drumul naţional, există utilităţi“, a precizat primarul din Şimnicu de Sus.
La ora actuală, o casă nouă construită în Şimnic se vinde cu 60.000-65.000 de euro, preţuri similare cu alte zone periferice Craiovei, iar metrul pătrat de teren intravilan a ajuns la 35 de euro, în special terenul apropiat de Centura de Nord a Craiovei, informează edilul-şef al comunei.
Dacă problema apei curente şi a canalizării s-ar rezolva prin proiectele cu fonduri europene, gazele naturale sunt încă un deziderat. Primarul spune că urmează să se introducă şi gaze naturale, în perioada următoare. „Am depus ieri proiectul, în valoare de două milioane de euro, pentru conectarea la reţeaua de gaze naturale“, a spus primarul. Fondurile pe care vrea să le atragă pentru a conecta comuna la magistrala de gaze naturale sunt guvernamentale, de data aceasta.

Care este secretul atragerii de fonduri europene de către o primărie de comună

Primarul din Şimnic explică modest cum a câştigat comuna atâtea finanţări din fonduri europene: informarea corectă şi la timp. „Am citit toate ghidurile de finanţare pe internet, ca să ştim ce anume să pregătim. Ştiam din timp ce măsuri se lansează şi ce investiţii puteam finanţa cu acei bani. De regulă, ne pregăteam proiectele din vreme. Toate proiectele le-am făcut cu diverse firme de consultanţă. Informarea corectă este foarte importantă. Şi mai ales la timp. Şi acum ştim ce măsuri se vor lansa la anul. Mai avem nevoie de fonduri europene pentru alimentarea cu apă pe câţiva kilometri. Sunt mai multe lucruri de făcut cu bani europeni“, conchide primarul Cosmin Marius Dumitru.

Acest articol a fost publicat pe www.PressHub.ro și Gazeta de Sud,
în cadrul proiectului „Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination“, cofinanțat de UE prin DG Regional & Urban Policy.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.

Ramona OLARU
Ramona OLARU
Lucrează din 2001 în mass-media şi consideră că cel mai important lucru în această meserie este corectitudinea. Jurnalist specializat pe domeniul economico-financiar, își călăuzește pașii după motto-ul „În afaceri, ca și în viață, trebuie să fii fair-play. Doar în acest fel câștigi cu adevărat!”

Google Search se îmbunătățește cu noi tehnologii

Google Search își extinde funcționalitatea cu două tehnologii esențiale: obținerea capturilor de ecran și recunoaștere vizuală a conținutului cu tehnologie de inteligență artificială.

Logitech MX, mouse-ul vertical de birou

Logitech MX Vertical este un model disponibil pe piaţă de ceva vreme, care atrage atenţia datorită formei sale „ciudate” la prima vedere, care promite să ajute utilizatorii care stau mult timp la birou.