????????????????????????????????????

 

La cinci ani de la obținerea finanțării europene pentru crearea unui Sistem de Management Integrat al Deșeurilor, lucrările pe Masterplanul de Deșeuri din Dolj se desfășoară în ritm de melc. Licitații blocate, construcții nerecepționate, lucrări care nu pot începe din cauza lipsei unor avize favorabile de la furnizorii de utilități, containere care nu pot fi îngropate – acestea sunt „ingredientele“ care sunt parte a Masterplanului de Deșeuri din Dolj.

Informația pe scurt:

• Valoarea contractului de finanțare a „Sistemului de Management Integrat al Deșeurilor“ (SMID) din județul Dolj este de 53,6 milioane de euro, din care fonduri europene 40,5 milioane de euro.
• Anul acesta, la cinci ani de la demararea proiectului, s-au construit stațiile de compostare și cele de transfer în județ, plus o stație de sortare lângă Craiova, la Mofleni, unde se află depozitul de gunoi al urbei, însă ele nu au fost recepționate încă.
• Chiar dacă există fizic stația de sortare și cele de compostare, nu există un operator pe acest segment. Licitația este blocată, iar lucrurile se tranșează la Curtea de Apel Craiova.
• În Craiova trebuia să apară 438 de platforme de gunoi, care să conțină 759 de containere îngropate, dar autoritatea contractantă nu are avize favorabile de la furnizorii de utilități pentru a începe procedurile necesare obținerii autorizației de construire.
• Lovitura de grație vine de la firma care furnizează containerele speciale. Din cauză că a blocat în această investiție milioane de euro, iar Consiliul Județean nu poate să demareze lucrările la noile platforme de gunoi, firma intenționează să vândă containerele unei societăți private, urmând să cumpere altele când autoritățile doljene vor avea autorizația de construire.

În 2012, Consiliul Județean Dolj depunea dosarul pentru un amplu proiect finanțat cu fonduri europene pe Masterplanul de Deșeuri, intitulat „Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor“ (SMID) din județul Dolj, gândit astfel încât să rezolve problema colectării și depozitării deșeurilor menajere și nemenajere din Craiova și de pe tot teritoriul județului. În 2013 se obținuse deja finanțarea.
Valoarea totală a proiectului a fost de 53.612.797 de euro, din care finanțarea pe POS Mediu de 40.599.040 de euro și finanțare prin buget de 13.013.757 de euro. Din buget, cel național era de 8.155.265 de euro, iar cel local, 4.858.492 de euro. Dacă inițial finanțarea din fonduri europene se asigura prin POS Mediu, ulterior s-au adăugat fonduri pe POIM. Așadar, proiectul este cofinanțat din Fondurile Europene Structurale și de Investiții, prin Programul Operațional Sectorial Mediu (POS Mediu) și Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM). Exprimată în lei, valoarea contractată inițial a fost de 236.566.467 de lei (cu TVA), din care contribuția UE este de 182.859.118 lei. Din această sumă, pe POS Mediu, contribuția Uniunii Europene este de 69.549.478 de lei, iar pe POIM este de 102.854.321 de lei.
Proiectul de amploare a avut o serie de întârzieri, din cauza birocrației, culminând cu reluarea unei licitații. Astfel că, la cinci ani de la obținerea finanțării europene, proiectul se află încă în derulare și nu au fost finalizate toate lucrările planificate, multe dintre ele fiind conectate și depinzând una de alta. Unele nici nu au început, dar despre ele vom detalia mai jos.
La vremea respectivă a fost înființată Asociația de Dezvoltare Intercomunitară de Gestionare a Deșeurilor (ADI ECODOLJ), cu sediul în Craiova. Asociația a fost constituită în scopul „înființării, organizării, reglementării, finanțării, exploatării, monitorizării și gestionării în comun, pe raza de competență a unităților administrativ-teritoriale membre a următoarelor activități ale serviciului de salubrizare“, se arată în proiect.
O componentă a SMID a fost crearea la Mofleni, lângă Craiova, a unei stații de sortare cu o capacitate de 44.000 de tone pe an, dar și a unei stații de compostare, cu o capacitate de 18.000 de tone pe an. Valoarea contractului de lucrări se ridică la suma de 34.781.830 de lei, din care costurile de proiectare au fost stabilite la suma de 180.674 de lei. Licitația a avut loc în 2015.
Încă o componentă a SMID Dolj a fost construirea a patru stații de transfer, a unei stații de compostare și închiderea depozitelor urbane neconforme. Este vorba despre crearea de stații de compostare și/sau de transfer la Calafat, Băilești, Dobrești și Filiași și închiderea a trei depozite neconforme localizate în Calafat, Filiași și Segarcea.
Ce s-a întâmplat până acum? Stația de sortare de la Craiova a fost finalizată, însă nu este funcțională. „Stația de sortare este funcțională, dar nu avem încă un operator pentru instalațiile de tratare a deșeurilor“, a explicat Cristian Bălă, managerul de proiect. Și stațiile de transfer și de compostare din Calafat, Băilești, Filiași și Dobrești ar fi gata de pe 10 august, spun oficialii, însă nu au fost recepționate nici până acum. „Vom face recepția în perioada următoare. A durat foarte mult până când a desemnat Inspectoratul de Stat în Construcții un inspector”, a mai explicat managerul de proiect.

Licitație blocată și contestații la Curtea de Apel

Cât privește operatorul care va utiliza instalațiile de tratare, s-a organizat o licitație separată de cea de transport al deșeurilor, licitație care este blocată la această oră. Reprezentanta ADI Ecodolj, Adela Plăcintescu, a precizat că există două contestații la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC) pentru licitație. O contestație a fost făcută de Eco Sud SA, firma care administrează depozitul de gunoi de la Mofleni și care pierduse licitația cu pricina. „Ambele oferte au fost respinse la licitație, atât cea a Eco Sud, cât și cea a grupului Iridex. Eco Sud a contestat la CNSC, însă instituția a respins contestația celor de la ECO SUD. În același timp, CNSC nouă ne-a transmis să mai analizăm oferta celor de la Iridex Grup Salubrizare SRL. De aceea, ADI Ecodolj a formulat plângere la Curtea de Apel Craiova împotriva deciziei CNSC și mai este o plângere înregistrată. Așteptăm soluționarea plângerilor pentru a putea organiza o nouă licitație“, a spus reprezentanta ADI Ecodolj.
Pe site-ul Curții de Apel Craiova, ultimul dosar deschis este Dosarul nr. 1656/54/2018, înregistrat pe 19.10.2018, în care ADI Ecodolj are calitatea de reclamant, iar grupul Iridex este pârât, obiectul dosarului fiind „litigiu privind achizițiile publice – contestație atribuire“. Abia după ce se pronunță Curtea de Apel în spețele legate de licitația ADI Ecodolj se poate continua proiectul cu fonduri europene, pe segmentul respectiv.

Mirajul containerelor de gunoi îngropate

Colectarea și depozitarea gunoiului menajer au creat probleme în Craiova și în Dolj ani de-a rândul. Prin urmare, cele mai importante componente ale Masterplanului de Deșeuri au fost cele de înființare a unor platforme de gunoi în Craiova, în care containerele să fie îngropate, precum și desemnarea operatorului care va colecta și transporta gunoiul din întregul județ. În România s-a încercat executarea cu bani europeni a 35 de astfel de proiecte, din care, până la jumătatea acestui an, se puseseră în funcțiune doar patru proiecte. Cel din Dolj este al cincilea, spun oficiali implicați în proiectul de la Dolj.
În 2013, Consiliul Județean Dolj a publicat anunțul de participare la licitația pentru atribuirea unui contract prin care firma câștigătoare trebuia să furnizeze 729 de containere îngropate cu o capacitate de 5 metri cubi, 30 de containere cu o capacitate de 3 metri cubi și utilajele aferente. „Din suma de aproape 54 de milioane de euro se va realiza nu doar închiderea gropilor neconforme, ci și asigurarea tuturor dotărilor și investițiilor necesare pentru gestionarea deșeurilor. Localitățile vor fi dotate cu containere tip clopot, pentru colectarea selectivă, vor fi construite patru stații de transfer, la Calafat, Dobrești, Băilești și Filiași, două stații de compostare, la Craiova și Calafat, și una de sortare, tot la Craiova, care va deservi întreg județul“, spunea la vremea respectivă președintele Consiliului Județean Dolj, Ion Prioteasa.

Vehiculele au fost cumpărate, dar au zăcut ani buni pe un câmp

Pentru colectarea și transportul deșeurilor din județ erau necesare utilaje. Cu toate că au fost achiziționate de ani buni, utilajele cumpărate prin SMID Dolj nu au putut fi utilizate, pentru că beneficiarul proiectului nu parcursese alți pași obligatorii din proiect. Din 2013 și până de curând, utilajele au zăcut neutilizate. Concret, Consiliul Județean Dolj a achiziționat în cadrul proiectului „Sistem de management integrat al deșeurilor în județul Dolj“ 32 de vehicule pentru compactarea, colectarea și transportul deșeurilor menajere, însă acestea stau trase pe dreapta. Este vorba despre 12 vehicule cu compactare pentru colectarea și transportul deșeurilor menajere în amestec (reziduale), echipate cu dispozitiv de ridicare a europubelelor și containerelor de 120, 240 și 1.100 de litri, 15 vehicule pentru colectarea și transportul deșeurilor reciclabile, echipate cu dispozitiv de ridicare containere tip clopot de 1.100 de litri (1,1 metri cubi) și 3.000 de litri (3 metri cubi), și cinci vehicule cu platformă pentru colectarea și transportul deșeurilor menajere verzi/biodegradabile, pentru care s-au plătit 13.521.700 de lei (fără TVA). Contractul a fost atribuit în 22 noiembrie 2013 firmei EVW Holding SRL, care are un sediu și în comuna doljeană Cârcea, însă, după achiziție, autogunoierele au fost lăsate deoparte, pentru că nu pot fi folosite până la finalizarea altor licitații din cadrul acestui proiect, interdependente, potrivit datelor publicate de GdS în 2016.
Una dintre licitațiile controversate a fost cea pentru desemnarea firmei care urma să furnizeze cele 759 de containere îngropate și utilajele aferente pentru Craiova. Războiul dintre două firme participante la procedură a determinat Consiliul Județean să anuleze licitația. La vremea respectivă, CJ Dolj a reluat în septembrie 2016 licitația pe care se chinuise să o atribuie timp de trei ani, care s-a finalizat abia în 2017, câștigătoare fiind declarată firma European Waste Tehnology (EWT).

Contractul pentru colectarea deșeurilor în județ a fost încheiat abia în 2018

După numeroase peripeții și amânări, contractul cu operatorul care va colecta deșeurile în județ a fost semnat în luna mai a acestui an, între Asociația de Dezvoltare Intercomunitară de Gestionare a Deșeurilor (ADI Ecodolj), înființată pentru gestionarea masterplanului, și Asocierea Iridex Group Salubrizare SRL – Servicii Salubritate București SA – Iridex Group Import Export SRL. Contractul s-a încheiat pe o perioadă de opt ani, plus doi ani perioada intermediară aferentă intrării în funcțiune a operatorului. Prin proiect sunt prevăzute peste 100.000 de compostoare individuale și peste 4.000 de containere în județ.

Cetățenii vor plăti ridicarea gunoiului la primării

Proiectul este gândit pe taxe locale, care se colectează direct de primării, pe fiecare unitate administrativ-teritorială în parte. Taxa are trei componente: ridicare gunoi, depozitare și transport. Pentru anul 2018, taxa maximă pentru mediul urban este de 7,54 lei de persoană pe lună, iar pentru mediul rural este de 3,37 lei de persoană pe lună. Autoritățile spun că această taxă poate evolua de la an la an.
Firma care va colecta gunoiul din județ, Iridex, va primi bani de la ADI Ecodolj, defalcați din taxele locale colectate pentru gunoi.
Din mai 2018, de la semnarea contractului cu Iridex, și până la sfârșitul anului trebuie distribuite containerele în teritoriu, în cele 111 unități administrativ-teritoriale, iar din luna august ar fi trebuit să se înceapă colectarea deșeurilor din județ.

60% din populația Doljului a primit pubele. Craiova, în „stand by“

După câțiva ani de întârziere a demarării Masterplanului, prima etapă concretă a început să funcționeze abia în partea a doua a acestui an. Câștigătorul Iridex are șase luni la dispoziție de la semnarea contractului de execuție (deci începând cu luna mai) să pună în practică etapa de mobilizare în tot județul, ceea ce înseamnă că până în decembrie 2018 locuitorii din cele 111 unități administrativ-teritoriale ale Doljului trebuie să aibă pubele de gunoi. Cei din mediul rural primesc pubele de 120 de litri, pentru gunoi rezidual, iar în mediul urban pubelele vor fi de 240 de litri, pentru colectarea selectivă a gunoiului, respectiv plastic, hârtie, carton.
Reprezentantul Iridex pe Dolj, Sorin Ciobanu, preciza pentru GdS că până la jumătatea lunii octombrie, în 60% din localitățile județului, populația primise pubele de gunoi, cu excepția Craiovei, unde sunt probleme. „Ne aflăm în perioada de mobilizare și în perioada în care distribuim pubelele de gunoi. Am trecut de Dăbuleni, Goicea, Bistreț. Am urcat către Breasta până la limita cu județul Mehedinți. Suntem în zona Segarcea. Urmează zonele Băilești și Calafat. Vom termina în timp util, mai puțin în Craiova, unde nu putem intra. Până nu se definitivează problema containerelor îngropate, nu putem intra în Craiova. Pe Craiova va fi o perioadă separată de mobilizare pentru distribuția de pubele“, a spus Sorin Ciobanu, directorul filialei locale a Iridex.

Explicația: blocaj la avizele pentru îngroparea containerelor

Craiova continuă să aibă probleme cu gunoiul. Actualul operator care ridică gunoiul în municipiu, SC Salubritate SRL, are utilaje puține, iar cele care există sunt depășite fizic și moral. Întreaga vară, gunoiul a fost ridicat cu dificultate și cu mari întârzieri în mai multe cartiere craiovene. Salubritatea a achiziționat utilaje noi, însă investițiile societății din subordinea municipalității nu pot fi prea mari, din cauză că alt operator va colecta gunoiul când Masterplanul pe deșeuri va fi complet funcțional, și anume Iridex.
Proiectul de pe Masterplanul de Deșeuri s-a împotmolit, oarecum, la componenta containerelor care trebuie îngropate în Craiova. Beneficiarul proiectului, în speță Consiliul Județean Dolj, are nevoie de 17 avize favorabile de la furnizorii de utilități, de la firmele de telecomunicații și de la diverse alte instituții abilitate. Prima încercare de obținere a avizelor a fost un dezastru total, deoarece ele au fost în mare parte în defavoarea activității de îngropare a containerelor. În general, locurile selectate de Primăria Craiova pentru a fi amplasate platformele respective de containere îngropate nu au primit avize propice pentru construcții. Din 438 de platforme care ar trebui să apară în total, doar pentru 84 s-au obținut avize favorabile până în acest moment. Cu eforturi, au fost adăugate câteva platforme de gunoi cu containere îngropate care se pot construi, astfel că la data redactării articolului se ajunsese la 94 de platforme.
Primăria Craiova a dat greș cu unele amplasamente stabilite pentru containerele îngropate, pe motiv că unele din acele zone nu se pretează la construcții. Tot primăria este cea care trebuie să schimbe situația creată și să transmită către CJ alte amplasamente pentru trei dintre locurile destinate platformelor pentru containerele îngropate, din cauză că s-a primit aviz nefavorabil din partea Ministerului Apărării Naționale. În alte zone mai joase ale Craiovei nu s-au primit avizele de la Institutul Național de Hidrologie, din cauză că pânza freatică este prea ridicată în câteva cartiere și nu pot fi îngropate containerele.
Doar numărul platformelor ce trebuie construite este un obiectiv de atins prin contractul de finanțare cu fonduri europene, astfel că amplasamentele pot fi schimbate de autorități.
În cazul unora dintre amplasamente se mai poate găsi rezolvare astfel încât să se poată obține toate avizele premergătoare obținerii autorizației de construire. „Am avut o întâlnire la Consiliul Județean cu reprezentantul constructorului EWT și am ajuns la concluzia că vom înainta un studiu către Institutul Național de Hidrologie și Gospodărirea Apelor, astfel încât în urma analizei acelui studiu să obținem avizele pentru toate containerele care se vor instala în Craiova. Studiul justifică faptul că acele containere sunt introduse în pământ după ce sunt învelite într-o cuvă metalică impermeabilă, care nu permite ca apa să pătrundă în interior și nici să existe scurgeri din interior către exteriorul cuvei metalice. În plus, am semnat un contract cu CEZ pentru a face ei devierile necesare la rețelele electrice, astfel încât să primim avize favorabile pentru toate platformele. Încercăm să facem același lucru și cu alți furnizori de utilități, inclusiv acolo unde este nevoie de devierea unor conducte“, a explicat pentru GdS Cristian Bălă, manager de proiect al SMID Dolj. El a precizat că în perioada următoare se lucrează la documentația pentru obținerea autorizației de construire a platformelor care vor adăposti containerele îngropate.

Milioane de euro, blocate în utilaje și containere

European Waste Tehnology (EWT), constructorul care a câștigat licitația pentru furnizarea utilajelor și a containerelor către CJ Dolj și care se va ocupa de construirea platformelor de gunoi îngropate, este pregătit să înceapă construcția, însă nu are cum, din cauza lipsei respectivelor avize. Firma a predat toate cele 15 utilaje către autoritatea contractantă, respectiv 12 autoutilitare speciale pentru gunoi, două compactoare și un sistem de curățare. EWT a achiziționat inclusiv containerele care trebuie montate în Craiova, investiții care au costat milioane de euro, bani care stau blocați, întrucât CJ nu poate face plata. Din acest motiv, potrivit unor surse apropiate afacerii, constructorul intenționează să le vândă către o firmă privată, cu care ar fi în negocieri. Potrivit acelorași surse, abia după ce situația cu containerele va fi deblocată, compania ar urma să cumpere alte containere speciale pentru gunoi care să fie utilizate în Craiova.

Acest articol a fost publicat pe www.PressHub.ro și Gazeta de Sud,
în cadrul proiectului „Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination“, cofinanțat de UE prin DG Regio.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.

Ramona OLARU
Lucrează din 2001 în mass-media şi consideră că cel mai important lucru în această meserie este corectitudinea. Jurnalist specializat pe domeniul economico-financiar, își călăuzește pașii după motto-ul „În afaceri, ca și în viață, trebuie să fii fair-play. Doar în acest fel câștigi cu adevărat!”