Papa Francisc a fost desemnat „omul anului” de ediţia italiană a revistei Vanity Fair, care l-a pus pe suveranul pontif pe coperta numărului său săptămânal apărut miercuri, conform Mediafax.
Fotografia suveranului pontif, surprins în timp ce zâmbeşte, este însoţită de titlul „Francisc, un papă curajos”. Revista italiană citează mesajul prin care papa Francisc a denunţat, luni, de la Lampedusa, soarta tristă a imigranţilor care încearcă, cu riscul de a-şi pierde viaţa, să traverseze Marea Mediterană: „Cine dintre voi a plâns moartea acestor fraţi şi surori?”.
Potrivit Vanity Fair, papa a dorit în timpul vizitei sale la Lampedusa să ilustreze prin cuvinte „grele ca nişte pietre” un mesaj anterior al său, prin care îi sfătuia pe preoţi să fie „nişte păstori care să aibă mirosul oilor lor”.
„Primele 100 de zile (din pontificatul său, care a început pe 13 martie, n.r.) l-au propulsat deja în fruntea clasamentului conducătorilor lumii care fac istorie”, consideră editorii de la Vanity Fair, care au adăugat: „însă revoluţia continuă”.
Papa Francisc, desemnat „omul anului”
Varujan Vosganian: Moştenirea industrială a României este foarte mare
Ministrul Economiei, Varujan Vosganian, a participat astăzi, 11 iulie, la conferinţa cu tema Influenţa condiţionalităţilor de mediu asupra sectorului energetic şi asupra competitivităţii economiei româneşti, organizată de publicaţia Focus Energetic.
În alocuţiunea sa din deschiderea conferinţei, ministrul Varujan Vosganian a vorbit despre importanţa situării conceptului de competitivitate în centrul politicilor publice, menţionând faptul că acesta devine tot mai prezent atât la nivelul Uniunii Europene, cât şi la nivelul opiniei publice din România.
Potrivit ministrului Vosganian, competitivitatea este cea care garantează şi celelalte echilibre şi, de aceea, criza economică dintre 2009 şi 2012 s-a datorat, într-o mare măsură, decalajelor de competitivitate „şi nu unei dezordini bugetare pe plan intern sau unei înfierbântări artificiale a economiei.”
Referindu-se la demersurile actuale de creare a unei politici industriale comune la nivelul Uniunii Europene, ministrul Varujan Vosganian a apreciat că acestea ar fi trebuit începute acum zece ani. Potrivit lui Vosganian, acest lucru ar fi putut împiedica declanşarea crizei economice la nivelul statelor europene.
Ministrul economiei a amintit, în cadrul conferinţei de astăzi, faptul că, în primele luni ale acestui an, după multă vreme, poziţia externă a României este una echilibrată, cu un excedent în ceea ce priveşte contul curent de aprox. 50 mil. euro.
Vorbind despre ponderea industriei în PIB în cazul României, ministrul a amintit celor prezenţi că aceasta este de cca 28%, spre deosebire de indicele de doar 16% în cazul Uniunii Europene şi de 13% pentru Statele Unite, ceea ce, potrivit oficialului ME, înseamnă că „în continuare moştenirea industrială a României este foarte mare.”
Vorbind despre conceptul de reindustrializare versus cel de politică industrială, Vosganian a apreciat că „dacă reindustrializarea este un proces de jos în sus”, care înseamnă reevaluarea resurselor, a priorităţilor, definirea avantajului competitiv şi promovarea lui la nivelul creşterii producţiei industriale şi a atragerii de noi locuri de muncă, „politica industrială este un proces instituţional.”
În opinia sa, la nivelul Uniunii Europene, s-a evoluat inegal, de aceea este nevoie de o politică industrială coerentă în raport cu celelalte politici comune: politica schimbărilor climatice, politica privind liberul schimb, cea privind piaţa internă şi cea fiscal-bugetară.
Vosganian a semnalat, de asemenea, inechitatea situaţiei în care lipsa de reglementare din alte ţări devine avantaj competitiv în raport cu Uniunea Europeană.
„Concretizarea politicii industriale comune pe domenii este, de asemenea, foarte important”, a apreciat ministrul Varujan Vosganian, adăugând că, acum două săptămâni, cu o contribuţie importantă a României, a fost adoptat la nivelul Comisiei Europene Pactul privind oţelul, căruia, în ţara noastră, îi va urma şi un plan de acţiune privind industria chimică. Pactul privind oţelul se va concretiza în protocoale cu companiile din domeniu.
„O ţară cu politici inegale, cu discrepanţe regionale nu poate fi competitivă. Acesta este mesajul meu”, a încheiat ministrul Varujan Vosganian intervenţia sa în cadrul conferinţei de astăzi.
La eveniment au participat Niculae Havrileţ, preşedintele ANRE, Emil Calotă şi Claudiu Sorin Dumbrăveanu, vicepreşedinţi ANRE, Rodin Traicu, membru al Comisiei pentru Industrii din Camera Deputaţilor, Mihnea Constantinescu, ambasador cu însărcinări speciale, Răzvan Nicolescu, vicepreşedinte ACER, directori ai unor companii de stat şi private, analişti, specialişti, reprezentanţi ai mass-media.
Cardul european de asigurări sociale de sănătate: deținut de doi europeni din cinci
Cele mai recente cifre arată că peste 190 de milioane de persoane dețin un card european de asigurări sociale de sănătate (CEASS), care le permite să obțină îngrijiri medicale de urgență și, astfel, să se bucure de vacanțe lipsite de griji atunci când călătoresc în Uniunea Europeană, Elveția, Liechtenstein, Norvegia și Islanda. Numărul titularilor de CEASS a crescut în mod constant, în 2012 înregistrându-se 15 milioane de noi cetățeni care dețin un CEASS comparativ cu anul precedent.
CEASS confirmă dreptul unei persoane de a primi tratament de urgență în cadrul sistemului public de sănătate al țării gazdă în aceleași condiții și la același preț ca și cetățenii țării respective. Cardul este eliberat gratuit de către furnizorul național de servicii de asigurări de sănătate din țara de origine. CEASS nu poate fi utilizat pentru a acoperi tratamentele planificate în altă țară.
Spitalele care asigură servicii de sănătate publică sunt obligate să recunoască CEASS. În marea majoritate a cazurilor, pacienții care prezintă CEASS beneficiază de asistența medicală necesară, iar costurile le sunt rambursate fără probleme. În cazul în care cardul nu este acceptat, pacienții ar trebui să contacteze autoritatea de sănătate relevantă din țara pe care o vizitează. Numerele de contact pentru cazuri de urgență sunt ușor accesibile prin intermediul aplicației CEASS pentru telefoanele de tip smartphone și tablete (a se vedea mai jos). În cazul unui nou refuz, pacienții ar trebui să solicite asistență din partea autorităților din domeniul sănătății din țara lor de origine. În cazul în care se confruntă din nou cu probleme, pacienții ar trebui să contacteze Comisia Europeană. Comisia poate investiga reclamațiile și supune problema autorităților din țara în cauză, astfel cum a fost recent cazul Spaniei (IP/13/474). Împotriva oricărui stat membru care nu aplică legislația UE privind utilizarea CEASS vor fi inițiate proceduri privind încălcarea dreptului UE.
Aplicația CEASS cuprinde informații despre card, numerele de telefon de urgență, tratamentele care sunt acoperite și costurile, cum să depuneți o cerere de rambursare și cui trebuie să vă adresați în caz de pierdere a cardului. Aplicația acoperă toate cele 27 de țări ale UE, precum și Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția și este disponibilă în 24 de limbi, cu posibilitatea de a trece de la o limbă la alta. Aplicația va fi adaptată în curând pentru a ține seama de recenta aderare a Croației la UE.
Un doljean vindea îmbrăcăminte contrafăcută
Jandarmii doljeni au descoperit astăzi în Piaţa agroalimentară din Băileşti un bărbat care oferea spre comercializare articole de îmbrăcăminte ce păreau a fi contrafăcute.
Craioveanul, de 47 de ani, avea la vânzare îmbrăcăminte fără certificat de conformitate al mărcii înregistrate, produse ce imită însemnul mărcilor înregistrate „Louis Vuitton” şi „Cesare Paciotti”.
Bărbatului i s-a întocmit dosar penal, iar marfa în valoare de 1.500 de lei a fost ridicată în vederea continuării verificărilor.
Preşedintele Băsescu s-a întâlnit cu premierul Franţei
Preşedintele Traian Băsescu s-a întâlnit astăzi cu premierul Franţei, Jean-Marc Ayrault. În cadrul întâlnirii preşedindele Băsescu a spus că problema minorităţii rome este una urgentă pentru România, care şi-o asumă, însă trebuie găsite şi soluţii în plan european pentru rezolvarea acesteia, conform Mediafax.
„E problema legată de minoritatea romă şi aici trebuie să găsim soluţii care să rezolve în mod european problema acestei minorităţi”, a afirmat preşedintele, la începutul întrevederii de la Palatul Cotroceni cu Ayrault.
De asemenea, el a arătat că alte două probleme la fel de urgente pentru România sunt aderarea la spaţiul Schengen şi zona Euro, precum şi problema competitivităţii economiei româneşti pe pieţele externe.
Sporirea siguranței produselor cosmetice comercializate în UE
Începând de astăzi, 11 iulie, produsele cosmetice din magazine, indiferent dacă sunt fabricate în UE sau importate din țări terțe, trebuie să respecte în întregime Regulamentul privind produsele cosmetice, care asigură standarde de siguranță mai stricte și o informare mai bună a consumatorilor.
Se presupune că această încredere sporită va aduce beneficii deopotrivă producătorilor și consumatorilor. Cu peste 4.000 de producători de cosmetice, dintre care mulți aflați printre liderii mondiali în acest sector, industria cosmeticelor este un atu major al UE în contextul globalizării economiei. Acest sector creează, direct și indirect, peste 1,5 milioane de locuri de muncă.
Printre cele mai importante modificări introduse de Regulamentul privind produsele cosmetice adoptat de Consiliu și de Parlament în 2009 se numără:
– Consolidarea cerințelor de siguranță pentru produsele cosmetice: Începând cu data de 11 iulie, producătorii trebuie să respecte anumite cerințe la pregătirea unui raport privind siguranța unui produs înainte de introducerea lui pe piață.
– Introducerea noțiunii de „persoană responsabilă”: Pe piață pot fi introduse doar produsele cosmetice pentru care o persoană juridică sau fizică este desemnată în UE drept „persoană responsabilă”. Noul regulament privind produsele cosmetice permite identificarea cu exactitate a persoanei responsabile și precizează clar obligațiile acesteia. În caz de inspecție a autorităților naționale de supraveghere a pieței, persoana responsabilă trebuie să aibă dosarul cu informații despre produs disponibil și actualizat, inclusiv evaluarea siguranței produsului.
– Notificarea centralizată a tuturor produselor cosmetice introduse pe piața UE: Producătorul nu va trebui să își notifice produsul decât o singură dată, prin portalul UE de notificare a produselor cosmetice (Cosmetic Products Notification Portal – CPNP). Datele stocate în acest portal vor permite personalului centrelor naționale de toxicologie să aibă acces în câteva secunde la compoziția produselor, în cazul unor accidente, iar autorităților competente să acceseze cu ușurință informații referitoare la toate produsele cosmetice introduse pe piață în UE, în scopuri de supraveghere a pieței.
Introducerea raportării efectelor nedorite grave: O persoană responsabilă va avea obligația de a raporta efectele nedorite grave autorităților naționale competente. Autoritățile vor colecta și informații provenite, de exemplu, de la utilizatori și de la profesioniști din domeniul sănătății și vor fi obligate să schimbe astfel de informații cu alte state membre ale UE.
Noi norme pentru utilizarea nanomaterialelor în produsele cosmetice: Coloranții, conservanții și filtrele UV, inclusiv cele care sunt nanomateriale, trebuie să fie autorizate în mod explicit. Produsele care conțin nanomateriale nerestricționate de Regulamentul privind produsele cosmetice vor fi supuse unei evaluări complete de siguranță, la nivelul UE, în cazul în care Comisia are suspiciuni în privința lor. Nanomaterialele vor trebui indicate în lista de ingrediente de pe etichetă folosindu-se cuvântul „nano” între paranteze după denumirea substanței: de exemplu, „dioxid de titan (nano)”.
În plus, s-a adoptat un nou regulament al Comisiei care stabilește criterii comune pentru declarațile referitoare la produsele cosmetice: Producătorii care doresc să includă o declarație pe produsele lor, de exemplu „eficiență timp de 48 de ore” pentru deodorante, vor trebui să îndeplinească șase criterii comune: conformitate juridică, veridicitate, elemente probatorii, onestitate, echitate și alegere în cunoștință de cauză. Pe baza acestor criterii, autoritățile naționale competente vor fi în măsură să verifice declarațiile.
Comisia oferă 100 de milioane de euro întreprinderilor nou-înființate și IMM-urilor din domeniul tehnologiilor
Aproximativ 1 000 de întreprinderi nou-înființate și alte întreprinderi extrem de inovatoare vor primi, în cadrul unei noi etape de finanțare, granturi în valoare de 100 de milioane de euro din partea parteneriatului public-privat pentru internetul viitorului. Ajutorul este menit să contribuie la dezvoltarea de aplicații și alte servicii digitale, în domenii precum transportul, sănătatea, sistemele de fabricație inteligente, energie și mass-media.
Această a treia etapă a finanțării în cadrul parteneriatului vizează dezvoltarea de noi aplicații și servicii on-line în diverse domenii. Finanțarea va fi canalizată prin 20 de consorții – echipe din ecosistemul digital – care includ: acceleratoare, platforme de finanțare participativă, societăți financiare cu capital de risc, spații de colaborare, organizații de finanțare regională, întreprinderi din domeniul tehnologiei și asociații de IMM-uri. Consorțiile câștigătoare vor fi selectate în funcție de modul în care intenționează să își maximizeze impactul economic al finanțării lor la nivelul ecosistemului digital.
Serviciile și aplicațiile se vor construi în jurul tehnologiilor dezvoltate în cadrul programului Comisiei de parteneriat public-privat pentru internetul viitorului.
Prima reuniune a Consiliului Consultativ în domeniul asistenţei oficiale pentru dezvoltare
Secretarul de stat pentru afaceri politice şi relaţia cu Parlamentul, Radu Podgorean, a participat, astăzi, 10 iulie 2013, la prima reuniune formală a Consiliului Consultativ în domeniul asistenţei oficiale pentru dezvoltare. La reuniune au fost invitaţi să participe reprezentanţi ai Ministerului Justiţiei, Ministerului Educaţiei Naţionale, Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice, Ministerului Sănătăţii, Ministerului Finanţelor Publice, Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Ministerului Afacerilor Interne, Autorităţii Naţionale Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, Agenţiei Naţionale de Integritate, Autorităţii Electorale Permanente, Ministerului Economiei, Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, ai Camerei de Comerţ şi Industrie a României şi ai Federaţiei Naţionale a Organizaţiilor Neguvernamentale pentru Dezvoltare (FOND).
Reuniunea a avut ca obiective discutarea linilor directoare pentru pregătirea viitorului pachet strategic şi legislativ în domeniu, prezentarea proiectului Fondului de mobilitate pentru experţii guvernamentali şi prezentarea FOND. Principalele discuţii s-au concentrat asupra viitorului pachet strategic şi legislativ în domeniul cooperării pentru dezvoltare, subliniindu-se necesitatea identificării mijloacelor adecvate împărtăşirii expertizei româneşti în beneficiul statelor partenere, precum şi necesităţile de creştere a capacităţii instituţionale şi a resurselor financiare destinate cooperării internaţionale pentru dezvoltare.
De asemenea, a fost prezentat „Fondul de mobilitate rapidă pentru transferul expertizei de tranziţie a României către regiunile de interes şi statele partenere”. Secretarul de stat pentru afaceri politice si relaţia cu Parlamentul a menţionat că prin proiect se urmăreşte facilitarea transferului rapid de expertiză românească, în vederea întâmpinării necesităţilor statelor partenere beneficiare în acele sectoare în care România poate aduce valoare adăugată.
Comisia Europeană: universitățile europene trebuie să aibă o viziune globală
Peisajul învățământului superior internațional se modifică dramatic ca formă și dimensiune, în condițiile unei concurențe sporite din partea unor țări precum China și India. Acest fapt impune o revizuire a modului în care funcționează cele 4 000 de universități din Europa – nu doar în context internațional, ci și în privința modului în care acestea oferă educație studenților europeni în țările lor de origine. Comisia Europeană lansează o nouă strategie, intitulată „Învățământul superior european în lume ”, cu scopul de a se asigura că absolvenții europeni dobândesc aptitudinile internaționale care le sunt necesare pentru a munci oriunde în lume și că Europa rămâne cea mai atractivă destinație pentru studenții internaționali. Erasmus+, noul program al UE pentru educație, formare, tineret și sport, va aloca peste 400 de milioane de euro pe an pentru a sprijini schimburile internaționale de studenți, precum și o mai strânsă cooperare între universitățile europene și partenerii lor din întreaga lume.
În universitățile și alte instituții de învățământ superior din Uniunea Europeană există peste 19 milioane de studenți. Comisia subliniază că universitățile trebuie, de asemenea, să promoveze o perspectivă internațională în rândul celor 85 % dintre studenți care nu sunt mobili, astfel încât și aceștia să dobândească aptitudinile internaționale necesare într-o lume globalizată. Aceasta înseamnă că universitățile trebuie să elaboreze programe de studii internaționale, să promoveze competențele lingvistice și să dezvolte învățarea digitală.
Per ansamblu, se preconizează că numărul studenților din cadrul învățământului superior din lume va crește de patru ori, de la aproximativ 100 de milioane în 2000 la 400 de milioane în 2030, cu o creștere deosebit de puternică în Asia și America Latină. În prezent, Europa atrage aproximativ 45 % dintre toți studenții internaționali, însă investițiile concurenților săi în învățământul superior se află într-o creștere rapidă. Țările din care provin cei mai mulți studenți internaționali mobili sunt China, India și Coreea de Sud.
Noul program Erasmus+, care urmează a fi lansat în ianuarie 2014, va integra pentru prima dată oportunități care să permită studenților din afara frontierelor Europei să își desfășoare o parte din studiile universitare la o universitate europeană sau vice-versa. Se vor finanța 135 000 de schimburi de studenți și personal între UE și restul lumii – cu 100 000 mai multe decât în cadrul actualului program Erasmus Mundus, în plus față de 3 milioane de schimburi de studenți și de personal în cadrul UE.
Circulaţie întreruptă mâine pe Transfăgărăşan
Circulaţia rutieră pe DN7C – Transfăgărăşan, pe raza judeţului Sibiu, va fi întreruptă mâine în intervalul orar 13,00 – 15,30, pe timpul desfăşurării Turului Ciclist al Sibiului, informează Agerpres. De asemenea, ţinând cont de faptul că în perioada 12 – 14 iulie competiţia se va desfăşura şi pe anumite porţiuni ale drumurilor naţionale 1 şi 67C, pe raza judeţelor Sibiu, Braşov, respectiv Alba, Poliţia Rutieră le recomandă conducătorilor auto să respecte indicaţiile echipajelor de poliţie rutieră care vor însoţi caravana ciclistă.
Pe de altă parte, având în vedere informarea referitoare la instabilitate atmosferică accentuată emisă de Administraţia Naţională de Meteorologie, valabilă în intervalul 11 iulie, ora 15,00 – 13 iulie, ora 6,00, Poliţia Rutieră le recomandă conducătorilor auto să ruleze cu prudenţă şi viteză adaptată la condiţiile meteo-rutiere şi să folosească luminile de întâlnire şi pe timpul zilei, pentru a fi mai vizibili în trafic.
