20.1 C
Craiova
marți, 5 august, 2025
Acasă Blog Pagina 773

Noul stadion „Oblemenco“ rade bugetul Craiovei

0

Zeci de imobile – de la case vechi, ridicate cu sau fără autorizaţie în secolul trecut, la vile noi, mai mult sau mai puţin moderne, finalizate în ultimii ani, ori chiar şi case în construcţie – vor fi culcate la pământ în următorii ani. Nouă hectare de teren proprietate privată trebuie expropriate pentru a face loc complexului sportiv de lângă Sala Polivalentă. Exproprierea va costa zeci de milioane de euro.

Pe 16 mai, arhitecţii care au lucrat la proiectul viitorului complex sportiv din Craiova au prezentat, la sediul primăriei, planşele cu spectaculosul stadion ce ar urma să fie construit în locul bătrânului „Ion Oblemenco“.
„Ce se doreşte la Craiova este un stadion pe care să se joace meciuri internaţionale, de UEFA, de Champions League chiar. Dorinţa noastră este de a obţine un stadion cu 40.000 de locuri, care să aibă tribune acoperite, toate facilităţile necesare la ora actuală la nivel internaţional, o expresie arhitecturală deosebită. În afara stadionului, am cuprins şi un stadion de atletism, cu o tribună de 5.000 de locuri, iar Sala Polivalentă va fi integrată în el. Între aceste elemente va exista un parc, care le va uni pe toate. Va fi o sală de scrimă în interior, spaţii pentru alte sporturi, gândite să rezolve toate sporturile de sală care nu au un loc de desfăşurare“, a declarat la acea dată Eugen Boeru, managerul de proiect al complexului sportiv.
Directorul firmei Proiect Bucureşti, Viorel Constantinescu, a menţionat că sursa de inspiraţie pentru proiectarea stadionului au fost operele lui Brâncuşi: „Este o intepretare stilizată a sprâncenelor Domnişoarei Pogany. Am ales o structură care să armonizeze volumetria şi gândirea cu posibilităţile vitrege ale terenului, pentru că terenul din zonă este tare dificil, un teren de fundare cu foarte multe probleme. S-au obţinut nişte indici de suprafeţe foarte apropiaţi de indicii tehnico-economici ai investiţiilor comparabile din Europa. După ce finalizăm toate discuţiile cu furnizorii de reţele, vom putea trage linie şi încheia cu valoarea de investiţie a acestui complex de aproape 15 hectare. Suprafaţa stadionului în sine este de circa 100.000 mp. Valoarea lui se va situa undeva la jumătate din valoarea stadionului «Lia Manoliu»“.
Cum Arena Naţională din Bucureşti a ajuns să coste 234 de milioane de euro, e de aşteptat ca viitorul complex sportiv de la Craiova să depăşească lejer 100 de milioane de euro. Sursa de finanţare rămâne încă neclară – fie fonduri europene, fie guvernamentale – investiţia urmând să se deruleze prin Compania Naţională de Investiţii (CNI), care s-a ocupat şi de refacerea Sălii Polivalente din Craiova.

Demolări pe nouă hectare

Chiar dacă din bugetul municipal nu se vor da bani pentru construcţia propriu-zisă, o sumă considerabilă provenită din taxele şi impozitele craiovenilor se vor investi totuşi în acest proiect, pentru… exproprierea de terenuri! Asta, pentru că Primăria Craiova nu are suficiente terenuri în jurul actualului stadion „Ion Oblemenco“. Tot ce a avut a pus deja la dispoziţia CNI printr-o hotărâre aprobată de Consiliul Local Craiova la sfârşitul lunii mai. Suprafaţa necesară e, însă, mult mai mare. E nevoie de toate terenurile cuprinse între bulevardul Ştirbei Vodă, strada Râului şi actualul stadion „Ion Oblemenco“, iar acestea nu pot fi obţinute decât printr-o singură metodă: exproprierea. Va fi o problemă serioasă pentru Primăria Craiova, mai ales că majoritatea proprietarilor vizaţi fac parte dintr-o anumită etnie. Şi nu e vorba de unul-doi proprietari, ci de zeci de proprietăţi, care însumează nu mai puţin de … nouă hectare (90.000 mp)! Mai mult, urmează să fie demolată inclusiv benzinăria de lângă Ciupercă.

„O sumă cel puţin interesantă“

Consilierul local arhitect Emilian Ştefârţă recunoaşte că operaţiunile de expropriere vor fi dificile, mai ales dacă se ţine cont de persoanele care sunt vizate: „Problema care rezidă este că trebuie făcute nişte exproprieri, care vor afecta un număr de proprietari cam de aceeaşi factură cu cei de pe strada Râului şi care nu ştiu cât de «permeabili» vor fi la negocierile cu primăria atunci când va veni momentul să fie expropriaţi. Am făcut şi o socoteală, sunt vreo nouă hectare de exproprieri, iar unele dintre suprafeţe mai au şi clădiri pe ele. Nouă hectare nu e puţin. Dar, din fericire, baza sportivă se poate construi şi în timp ce se negociază, ba chiar şi după ce au eşuat negocierile. Deci, nu asta ne va încurca să începem investiţia, nu stăm de ei ca să construim. Însă, peste patru – cinci ani, când se va termina acest stadion, construcţiile respective trebuie să dispară, pentru că nu se încadrează în armonia gândită de arhitectul complexului sportiv“.
Ştefârţă a confirmat că exproprierea va trebui s-o facă Primăria Craiova, suportând din bugetul local contravaloarea despăgubirilor acordate proprietarilor demolaţi şi expropriaţi: „Nu ştiu care va fi modalitatea, dar va fi o sumă cel puţin interesantă, ca să nu spun altfel“.
Cât de „interesantă“ e această sumă se poate calcula lesne, având în vedere că, nu mai demult de anul trecut, municipalitatea l-a despăgubit pe un avocat cu 300 euro/mp pentru un teren din aceeaşi zonă, mai precis de lângă Sala Polivalentă. Aşadar, un preţ al zonei deja există, dar la 300 euro/mp, asta înseamnă 27 de milioane de euro numai terenurile. Ţinând însă cont că e vorba şi de clădiri, suma totală urcă binişor spre 35-40 de milioane de euro! Cam cât… 300 de autobuze nou-nouţe sau cât pasajul suprateran şi cel subteran la un loc…

Despre demolări, la Radio Sud

Mai multe amănunte despre aceste demolări şi exproprieri pe care le plănuieşte Primăria Craiova pot fi aflate din emisiunea „D’ale urbei“, ce se difuzează astăzi, la Radio Sud (97,4 FM), începând cu ora 16.00. Invitatul ediţiei de azi este consilierul local Emilian Ştefârţă, care, în calitate de arhitect, îşi spune părerea atât despre investiţiile administraţiei municipale, care au fost derulate sau iniţiate pe vremea fostului primar Antonie Solomon, cât şi despre cât de viabile sunt proiectele actualului primar Lia Olguţa Vasilescu.

„Noua Europă“ n-are budă

0

În graba de a da în funcţiune Podul New Europe, dintre Calafat şi Vidin, autorităţile au uitat să construiască la punctul de trecere a frontierei o banală… toaletă pentru turişti

Se întâmpla cu câteva zile în urmă: un doljean – să-i zicem Gabriel – a primit în vizită o verişoară – pe Mihaela – stabilită cu mulţi ani în urmă în Belgia. Când Mihaela a auzit că s-a terminat construcţia podului peste Dunăre, între Calafat şi Vidin, a dorit să vadă şi ea cum se vede România de pe celălalt mal al fluviului.
„Păi atunci hai să bem o cafea la Vidin, că tot vreau să-l vizitez acolo pe un prieten de-al meu!“, i-a propus Gabriel.
Zis şi făcut! S-au suit în maşină şi au ajuns la Punctul de Trecere a Frontierei Calafat.

„N-avem toaletă. Mergeţi şi dumneavoastră pe câmp, aici, alături“

Aşteptând să-i vină rândul la verificarea documentelor în Punctul de Trecere a Frontierei către noul pod de peste Dunăre, Mihaela a dorit să meargă la toaletă.
„Fiţi amabil, unde aveţi toaleta?“, l-a întrebat ea pe unul dintre poliţiştii de frontieră.
„N-avem!“, i-a răspuns scurt acesta.
„Cum n-aveţi? Ar trebui să aveţi, doar aveţi activitate cu publicul“, i-a spus, mirată, femeia.
„Dar unde vă credeţi, doamnă, la benzinărie? Nu înţelegeţi că nu există toaletă? Mergeţi şi dumneavoastră pe câmp, aici, alături“, i-ar fi sugerat, acid, poliţistul.
„Nu vă e, dom’le, ruşine?“, a replicat cel care o însoţea pe femeie. „Cum vă permiteţi să-i spuneţi unei femei să se ducă pe câmp?“, a întrebat el, mai mult retoric.
Ca să stingă conflictul, mai ales că alţi oameni care tranzitau punctul de trecere a frontierei deveniseră foarte atenţi la discuţia neprotocolară dintre omul legii şi turistă, un alt poliţist a sosit în grabă şi i-a poftit pe Mihaela şi pe Gabriel să meargă la toaleta din camera Poliţiei de Frontieră.
„Ne cerem scuze, dar nu suntem noi vinovaţi pentru această situaţie. Pur şi simplu nu s-a gândit nimeni să prevadă şi toalete pentru public la această clădire. Există doar grupurile sanitare din camerele poliţiştilor. În cazul dumneavoastră, însă, fiindcă sunteţi nişte urgenţe, vă permitem accesul la noi la toaletă, dar, în rest… Ce să facem?“, şi-a explicat angajatul Poliţiei de Frontieră gestul de amabilitate.

Întrebări pentru „urgenţe“

Întâmplarea de mai sus v-am prezentat-o aşa cum mi-a povestit-o amicul Gabriel. Dacă discuţiile purtate cu poliţiştii de frontieră n-au fost tocmai fidel prezentate, nu pot decât să-mi cer scuze. Problema, însă, e reală: Punctul de Trecere a Frontierei de pe malul românesc al Podului New Europe, dat de curând în folosinţă, şi care face legătura între Calafat şi Vidin, nu are o toaletă pentru public, pentru „urgenţe“ – cum numea asemenea cazuri poliţistul menţionat mai sus. Singurul grup sanitar al imobilului a fost împărţit în două – jumătate pentru Poliţia de Frontieră română şi jumătate pentru omologii bulgari. Se pare că în proiectul clădirii cineva a omis să treacă şi o toaletă pentru public. În atare condiţii, cum trebuie să procedeze cetăţenii care, apăsaţi de nevoi fiziologice, ajung aici? Se duc în bălării? Chiar nu se puteau monta măcar nişte toalete ecologice pentru cei care tranzitează frontiera?
La câteva din aceste întrebări am solicitat un răspuns Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România, cea care „păstoreşte“ clădirea respectivului punct rutier de trecere a frontierei. Dar răspunsul încă se lasă aşteptat. Nu e o urgenţă…

Autorităţile londoneze cer sprijinul Bucureştiului pentru a combate infracţiunile comise de români

0

Autorităţile britanice cer Guvernului României să trimită agenţi de poliţie pentru a ajuta la combaterea delictelor comise de români în centrul Londrei, informează Mediafax.ro citând site-ul cotidianului Evening Standard. Autorităţile britanice sunt din ce în ce mai preocupate de românii de etnie romă care s-au stabilit abuziv în zona Marble Arch din capitala Marii Britanii, aceştia fiind acuzaţi că se ocupă cu furturi din buzunare, fraude la bancomate şi alte tipuri de delicte. Un consilier metropolitan, Nickie Allen, i-a scris ambasadorului României pentru a-i cere să trimită agenţi de poliţie care să ofere ajutor autorităţilor britanice, relatează publicaţia citată. Jurnaliştii britanici au menţionat că reprezentanţii Primăriei Londrei propun trimiterea aceluiaşi grup de agenţi de poliţie care s-a aflat la Londra în timpul Jocurilor Olimpice din 2012.

Preşedintele Băsescu se întâlneşte mâine cu directorul general al FMI, Christine Lagarde

0

Preşedintele Traian Băsescu se va întâlni mâine, de la ora 10:00, la Palatul Cotroceni, cu directorul general al Fondului Monetar Internaţional (FMI), Christine Lagarde, informează Agerpres.ro citând un comunicat transmis de Administraţia Prezidenţială. Directorul general al FMI a ajuns astăzi la Bucureşti, iar în această după-amiază a avut întâlnire cu premierul Victor Ponta, la Palatul Victoria. Lagarde este la prima sa vizită la Bucureşti după numirea în funcţie, în luna iulie 2011, iar după România, Christine Lagarde va vizita şi Lituania, în perioada 17 – 18 iulie.

„În timpul vizitelor, Christine Lagarde se va întâlni cu oficiali şi factori de decizie, precum şi cu reprezentanţi ai sectorului privat, ai societăţii civile şi mediului academic, pentru a discuta perspectivele economice actuale şi provocările care urmează pentru fiecare dintre cele două ţări”, precizează FMI. Instituţia financiară arată că în timpul vizitei la Bucureşti Christine Lagarde va susţine un discurs despre identificarea unei noi paradigme de creştere economică în regiune.

27 de candidaţi au luat bacul după contestaţii

0

Procentul de promovabilitate a examenului de bacalaureat a crescut în Gorj în urma soluţionării contestaţiilor depuse de candidaţi. 27 de absolvenți au promovat examenul de bacalaureat, după soluționarea contestațiilor, iar promovabilitatea a crescut de la 56,99% la 57,54%.
„Anul acesta, au fost depuse  876 de contestaţii. Dintre acestea, 660 de lucrări au rămas, după recorectare, cu nota inițială. Doar în cazul a 216 lucrări, nota a fost modificată. 138 de lucrări au primit note mai mari, iar 78 au primit note mai mici. Cele mai multe contestații au fost depuse la limba și literatura română“, a declarat Ion Işfan, inspectorul şcolar general din Gorj.
Eugen Măruţă

Încep înscrierile pentru bacalaureatul de toamnă

0

Candidaţii care nu au promovat prima sesiune a bacalaureatului sau nu au participat la aceste examene din diverse motive se pot înscrie pentru cea de-a doua etapă. Cererile se depun în această săptămână la unităţile de învăţământ la care au studiat. La nivelul judeţului Dolj, sunt aşteptaţi să se înscrie peste 3.000 de candidaţi, care, din evidenţele unităţilor de învăţământ, nu au promovat una sau mai multe probe ale examenului. Lor li se vor alătura şi cei care au fost în situaţii de corigenţă sau nu au avut mediile încheiate. Nu vor avea dreptul să se mai înscrie cei 19 elevi care au fost eliminaţi pentru tentativă de fraudă.
Cea de-a doua sesiune a bacalaureatului va debuta pe 19 august, cu proba de competenţe la limba şi literatura română, şi se va încheia pe 30 august, cu susţinerea probei scrise la alegere din aria profilului. Primele rezultate vor fi afişate pe 2 septembrie.
Carmen Rusan

Bulgaria a inauguarat astăzi o autostradă care traversează ţara de la vest la est

0

Bulgaria a inaugurat astăzi prima autostradă care traversează ţara de la vest la est, asigurând legătura între capitala Sofia şi Burgas, oraş situat la Marea Neagră, informează incont.ro. Construcţia autostrăzii, lungă de 360 de kilometri, a inceput în anii ’70, dar a fost întreruptă de mai multe ori din cauza lipsei de fonduri. Autostrada aparţine culoarului transeuropean numărul 8, care asigură legătura între Marea Adriatică şi Marea Neagră. Datorită fondurilor europene, proiectul a fost relansat în anul 2004 şi trebuia finalizat în 2009, dar construirea ultimei porţiuni, de aproximativ o sută de kilometri, a fost întârziată.
 
Deşi are o suprafaţă de 111.000 de kilometri pătraţi, Bulgaria dispune doar de aproximativ 400 de kilometri de autostradă. Ţara mizează pe finanţările europene pentru a-şi dezvolta infrastructura rutieră prost întreţinută, ţinând cont de faptul că două treimi din cei 19.000 de kilometri de drum necesită în prezent reparaţii masive, potrivit guvernului bulgar.

Evaluarea Naţională: Colegiul Naţional „Fraţii Buzeşti” din Craiova, locul patru pe ţară la admiterea computerizată

0

Ministerul Educaţiei Naţionale (MEN) a anunţat că a realizat prima etapă a repartizării computerizate în învăţământul liceal a absolvenţilor de clasa a VIII-a, care şi-au exprimat opţiunile. Potrivit b1.ro, dintre cei 145.896 de candidaţi, 145.392 (99,65%) au fost repartizaţi conform uneia dintre opţiunile exprimate, în timp ce alţi 504 candidaţi nu au putut fi repartizaţi, deoarece nu au completat suficiente opţiuni încât să se permită încadrarea lor în vreo unitate de învăţământ. Potrivit datelor publicate de MEN, 74.849 (51,48%) de candidaţi au ales filiera teoretică, iar 70.543 (48,52%) au ales filiera tehnologică. MEN anunţă totodată că pentru această sesiune de repartizare a înregistrat cel mai mic număr de elevi nerepartizaţi din 2001 până în prezent.

Liceele cu cele mai mari medii de admitere la nivelul ţării sunt următoarele:

Colegiul Naţional „Sfântul Sava” din Bucureşti (9,77 – ultima medie de admitere, 10 – prima medie de admitere)
Colegiul Naţional „Gheorghe Lazăr” din Bucureşti (9,74 – ultima medie de admitere, 10 – prima medie de admitere)
Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân” din Constanţa (9,72 – ultima medie de admitere, 10 – prima medie de admitere)
Colegiul Naţional „Fraţii Buzeşti” din Craiova (9,69 – ultima medie de admitere, 10 – prima medie de admitere)
Colegiul Naţional de Informatică „Tudor Vianu” din Bucureşti (9,64 – ultima medie de admitere, 10 – prima medie de admitere)
Colegiul Naţional „Emil Racoviţă” din Cluj Napoca (9,64 – ultima medie de admitere, 10 – prima medie de admitere)
Colegiul Naţional „Mihai Viteazul” din Bucureşti (9,64, – ultima medie de admitere, 10 – prima medie de admitere)
Colegiul Naţional „Gheorghe Şincai” din Bucureşti (9,59 – ultima medie de admitere, 9,97 – prima medie de admitere)
Colegiul Naţional „Ovidius” din Constanţa (9,58 – ultima medie de admitere; 9,99 – prima medie de admitere)
Colegiul Naţional „Andrei Şaguna” din Braşov (9,56 – ultima medie de admitere; 10 – prima medie de admitere)

Atenţionare transmisă de MAE: Grevă generală de 24 de ore în Grecia

0

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) informează cetăţenii români care intenţionează să călătorească pe teritoriul Republicii Elene asupra faptului că principalele organizaţii sindicale din Grecia – GSEE (sectorul privat) şi ADEDY (sectorul public) – au lansat un apel la o grevă generală de 24 de ore, pentru ziua de 16 iulie 2013, fiind aşteptate perturbări în traficul public de călători. MAE recomandă cetăţenilor români care intenţionează să se deplaseze în Grecia în această perioadă să urmărească anunţurile autorităţilor locale referitoare la transportul public, precum şi la eventualele măsuri restrictive de trafic aerian şi naval ce pot fi luate de autorităţile elene şi să evite implicarea în orice fel de manifestaţii la data de 16 iulie 2013.

Banca Naţională a Ungariei solicită închiderea biroului FMI din Budapesta

0

Banca Naţională a Ungariei a solicitat astăzi Fondului Monetar Internaţional (FMI) să închidă biroul din Budapesta al instituţiei, informează b1.ro. Conducerea instituţiei afirmă că sediul FMI din Budapesta nu mai este necesar, întrucât autorităţile ungare vor achita împrumutul luat în 2008 de la FMI cel mai probabil până la sfârşitul acestui an, înainte de scadenţă, relatează AFP. În general, finalizarea unui acord de împrumut presupune şi închiderea biroului Fondului din ţara respectivă, întrucât relaţia foarte strânsă nu mai este necesară, dar decizia finală aparţine FMI.

Guvernatorul băncii centrale a Ungariei, Gyorgy Matolcsy, i-a transmis o scrisoare directorului general al FMI, Christine Lagarde, în care afirmă că biroul din Budapesta al instituţiei internaţionale ar trebui închis, „menţinerea acestuia nemaifiind justificată”, întrucât Ungaria „va plăti, probabil, un împrumut FMI luat în 2008 înainte de termen, până la sfârşitul acestui an”. „În lumina acestor lucruri, propun închiderea biroului local al FMI”, a afirmat Matolcsy în scrisoarea de o pagină postată pe site-ul băncii.

Ungaria a încheiat la sfârşitul anului 2008 un acord de împrumut în valoare de 20 de miliarde de euro cu FMI, Uniunea Europeană şi Banca Mondială, în contextul izbucnirii crizei financiare globale.