Alpiniştii români Zsolt Torok, Marius Gane, Aurel Sălăşan şi Teo Vlad au reuşit să cucerească, la sfârşitul săptămânii trecute, vârful pakistanez Nanga Parbat, înalt de 8.125 m, situat la capătul vestic al Munţilor Himalaya.
Potrivit site-ului expediţiei, echipa de alpinişti români a reuşit, în premieră românească, ascensiunea vârfului Nanga Parbat pe ruta Schell, faţa Rupal, iar în timpul ascensiunii nu s-a folosit oxigen suplimentar sau şerpaşi, „băieţii echipând ei singuri integral ruta, fiind şi singura expediţie de pe munte“. „Zsolt cu Aurel şi Teo au pornit în ascensiune de la cota de 7.500 m, la ora 4.00 dimineaţa (vineri – n.r.), iar Marius a pornit la ora 1.00, el fiind şi cel care a ajuns primul pe vîrf, urmat de Aurel, iar apoi de Zsolt“, se arată pe site-ul expediţiei.
Vârful Nanga Parbat este considerat de alpinişti ca unul dintre piscurile cele mai grele de escaladat, fiind al nouălea vârf ca înălţime din lume.
Hotnews
Premieră românească în alpinism
Bronz la Olimpiada Internaţională de Biologie
Elevii români participanţi la a XXIV-a ediţie a Olimpiadei Internaţionale de Biologie, desfăşurată în perioada 14-20 iulie la Berna (Elveţia), au reeditat performanţa de anul trecut, obţinând trei medalii de bronz, informează Ministerul Educaţiei, într-un comunicat remis HotNews.ro.
Cei trei medaliaţi sunt Oana Elena Băran (Liceul Internaţional de Informatică din Bucureşti), Vlad Coşoreanu (Liceul Teoretic „Ovidius“ din Constanţa) şi Cristian Alexandru Bolunduţ (Liceul de Informatică „Tiberiu Popoviciu“ din Cluj-Napoca), câştigător al unei medalii de bronz şi la ediţia precedentă.
Olimpiada Internaţională de Biologie din acest an a reunit 240 de concurenţi din 60 de ţări.
Hotnews
Biroul organizaţiei judeţene PDL Argeş, dizolvat
Biroul Politic Naţional al PDL a decis luni să dizolve Biroul organizaţiei judeţene PDL Argeş după demisia preşedintelui filialei, Mircea Andrei, fiind numit interimar în fruntea organizaţiei deputatul Cătălin Teodorescu, a anunţat vicepreşedintele PDL Marian Jean Marinescu, conform Mediafax.
„BPN al PDL a decis astăzi să dizolve Biroul Judeţean Argeş. S-a numit un nou birou cu preşedinte interimar deputatul Cătălin Teodorescu”, a precizat Marinescu.
Potrivit acestuia, Comisia de etică a partidului s-a autosesizat şi va analiza şedinţa Consiliului de Coordonare al Organizaţiei PDL Argeş.
„Comisia de etică a partidului s-a autosesizat şi va analiza reuniunea Consiliului de Coordonare Argeş şi va vedea care vor fi concluziile. Nu ştiu nimic de excluderea primarilor PDL, aşteptăm analiza Comisiei de etică pentru a avea date concrete”, a adăugat Marian Jean Marinescu.
Decizia numirii la Transporturi, pe 23 august
Preşedintele Traian Băsescu a declarat, luni, că lipsa sa de încredere în Ovidiu Silaghi este urmare a performanţei acestuia la Ministerul Transporturilor, când nu s-a evidenţiat cu nimic, a fost „un fel de apă sfinţită”, adică nici nu a mişcat ceva, nici nu s-a opus la ceva, adăugând că va lua în 23 august o decizie definitivă privind numirea lui Silaghi, conform Mediafax.
„În mod legal, ministrul interimar îşi termină mandatul pe 25 august, iar eu anunţ public că voi lua o decizie definitivă cu privire la domnul Silaghi pe data de 23 august. Cred că Premierul trebuie să-şi menţină responsabilitatea politică pentru procesul de privatizare a CFR Marfă. Este neoportună desemnarea unui ministru care nu a fost implicat în niciun fel în procesul de privatizare a CFR Marfă”, a spus peşedintele Băsescu.
Liderul PDL Argeş a demisionat din partid
Fostul senator Mircea Andrei, liderul PDL Argeş, a declarat, luni, pentru Mediafax, că a demisionat din partid, el motivând prin faptul că Vasile Blaga şi conducerea PDL „au uitat că există judeţul Argeş”.
„Mi-am dat demisia din PDL pentru că domnul Blaga şi conducerea PDL au uitat că există judeţul Argeş şi am ţinut să le aduc aminte”, a precizat Mircea Andrei.
El a spus că, înainte de a-şi da demisia din PDL, a condus şedinţa Consiliului de Coordonare al Organizaţiei PDL Argeş, care a decis excluderea a 22 de primari din partid, pe motiv că aceştia şi-au dat demisia din funcţiile politice şi nu mai vor să activeze politic.
„22 de primari au fost excluşi de Consiliul de Coordonare al Organziaţiei PDL Argeş, pentru că au declarat că nu mai vor să activeze politic şi şi-au dat demisia din funcţiile politice. După această chestiune, au fost excluşi din partid. Trebuia ţinută şedinţa Consiliului de Coordonare de cineva şi eu am ţinut-o, iar apoi mi-am depus demisia”, a precizat Mircea Andrei.
Excluderea celor 22 de primari şi demisia lui Mircea Andrei au avut loc la doar o zi după vizita preşedintelui Traian Băsescu în Argeş.
De altfel, în mediul politic din Argeş se vorbeşte despre faptul că aceşti primari s-ar îndrepta spre Mişcarea Populară.
Preşedintele Traian Băsescu nu-l vrea pe Silaghi la Transporturi
Preşedintele Traian Băsescu face în acest moment o declaraţie de presă, la Palatul Cotroceni.
„Am primit adresa de la premier prin care îmi solicită numirea lui Silaghi la Transporturi. Până acum, nu am avut un real succes în obţinerea acordului legat de o altă nominalizare decât Silaghi.
Principalul motiv invocat în discuţii a fost legat de istoricul lui Silaghi la Transporturi când nu s-a evidenţiat prin nimic. Pe de altă parte, am observat ineficienţa totală a domnului Silaghi cât a fost ministru. Un om fără performanţă care nu aduce nimic important ca imagine guvernului Ponta. Doresc o altă nominalizare”, a spus preşedintele.
Şeful statului a mai explicat că nu și-l dorește pe Ovidiu Silaghi la Transporturi și pentru că aceasta nu cunoaște procesul de privatizare a CFR Marfă și că ar prefera ca Victor Ponta, ministrul interimar, să păstreze funcția până la semnarea contractului.
„Singura soluție corectă este ca ministrul interimar al Transporturilor care cunoaște procesul de privatizare a CFR Marfă să rămână în funcție măcar până la semnarea contractului„, a explicat Băsescu.
35 de ani de activitate la Termocentrala de la Turceni
Complexul Energetic Oltenia (CEO) a sărbătorit, la sfârşitul săptămânii trecute, 35 de ani de activitate la Termocentrala Turceni, transformată în prezent în sucursală energetică. Lucrările la Termocentrala Turceni au început în 1973, iar punerea în funcţiune a avut loc în luna iulie 1978, când au fost livrate primele cantităţi de curent electric în sistemul energetic naţional. De atunci şi până în prezent, grupurile energetice au produs 153 de TWh energie electrică şi a fost consumată cantitatea de 224 de milioane de tone de cărbune de la exploatările miniere din zonă. Cea mai mare cantitate de energie produsă în cei 35 de ani a fost înregistrată în anul 2011, respectiv 8 TWh. S-a plecat de la 700 de salariaţi, în 1978, şi s-a ajuns, în 1989, la 4.800 de angajaţi civili, alături de aproximativ 2.000 de militari. În prezent, la Turceni, mai sunt 1.920 de salariaţi.
„Rodul muncii acestor generaţii de energeticieni se oglindeşte în actuala configuraţie, ca rezultat al adaptării, de-a lungul timpului, la condiţiile tehnice şi organizatorice ale energeticii mondiale prin introducerea tehnologiilor de vârf în producerea energiei electrice şi prin îndeplinirea condiţiilor impuse de legislaţia europeană pentru protecţia mediului. Felicitări şi mulţumiri celor care şi-au legat destinul de cel al Termocentralei Turceni, de la primii ani până în prezent. Sunt încă în mijlocul nostru 16 salariaţi care s-au angajat în perioada 1975-1977, deci cei care au pus umărul, cum se spune, la construirea acestui colos al energeticii româneşti, şi încă 20 de salariaţi care aniversează anul acesta 35 de ani de activitate neîntreruptă la Turceni. Sperăm că satisfacţiile pe care le-au avut au fost cel puţin egale cu efortul depus şi consumul de energie umană din care a izvorât, de-a lungul anilor, energia electrică de la Turceni“, se afirmă într-un comunicat de presă al Complexului Energetic Oltenia.
Credit de la BERD pentru modernizare
Managerul Complexului Energetic Oltenia, Laurenţiu Ciurel, a declarat că a purtat discuţii avansate cu Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), în vederea accesării unui credit în valoare de 220 de milioane de euro pentru modernizarea Termocentralei de la Turceni. Fondurile pe care managerul Ciurel doreşte să le aibă la dispoziţie vor fi utilizate pentru retehnologizarea grupului energetic numărul IV, din cadrul actualei Sucursale Energetice Turceni.
„Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare a cerut o scrisoare de suport de la Guvernul României. Scrisoarea a fost aprobată, iar împrumutul este cert. Rămâne să negociem termenii lui, adică să cădem de acord asupra cifrelor: taxa de utilizare, asupra ratei dobânzii şi asupra tuturor celorlalte comisioane, după care BERD-ul s-a angajat să vină cu încă trei bănci cel puţin în acest proces. Sunt şanse foarte reale ca în cursul lunii august acest împrumut să se şi concretizeze“, a declarat Laurenţiu Ciurel, managerul Complexului Energetic Oltenia, în cadrul căruia funcţionează Sucursala Energetică Turceni.
Liderul PDL Argeş a demisionat din partid
Fostul senator Mircea Andrei, liderul PDL Argeş, a declarat, luni, pentru Mediafax, că a demisionat din partid, el motivând prin faptul că Vasile Blaga şi conducerea PDL „au uitat că există judeţul Argeş”.
„Mi-am dat demisia din PDL pentru că domnul Blaga şi conducerea PDL au uitat că există judeţul Argeş şi am ţinut să le aduc aminte”, a precizat Mircea Andrei.
El a spus că, înainte de a-şi da demisia din PDL, a condus şedinţa Consiliului de Coordonare al Organizaţiei PDL Argeş, care a decis excluderea a 22 de primari din partid, pe motiv că aceştia şi-au dat demisia din funcţiile politice şi nu mai vor să activeze politic.
„22 de primari au fost excluşi de Consiliul de Coordonare al Organziaţiei PDL Argeş, pentru că au declarat că nu mai vor să activeze politic şi şi-au dat demisia din funcţiile politice. După această chestiune, au fost excluşi din partid. Trebuia ţinută şedinţa Consiliului de Coordonare de cineva şi eu am ţinut-o, iar apoi mi-am depus demisia”, a precizat Mircea Andrei.
Excluderea celor 22 de primari şi demisia lui Mircea Andrei au avut loc la doar o zi după vizita preşedintelui Traian Băsescu în Argeş.
De altfel, în mediul politic din Argeş se vorbeşte despre faptul că aceşti primari s-ar îndrepta spre Mişcarea Populară.
La fast-food, cu mâinile murdare
http://www.youtube.com/watch?v=bGak1XfxZpw
Dacă rişti să mănânci la orele prânzului în oraş, cu siguranţă vei fi servit fără mănuşi. Şi asta, pentru că la fast-food-urile şi covrigăriile din Craiova rar se respectă normele de igienă. Mai mult, vânzătoarele nu sunt deloc stânjenite atunci când te servesc cu aceeaşi mână cu care au luat banii de la clienţii din faţa ta.
Nişte microbi în plus, nimic mai mult. Sunt rare cazurile în care, dacă te opreşti să mănânci un covrig de la magazinul din colţul străzii, întâlneşti o vânzătoare care să poarte mănuşi atunci când te serveşte. Până şi un şerveţel e greu de primit dacă nu îţi faci curaj să-l ceri. De pungă nici nu se mai poate pune problema.
Ajunşi în faţa unei covrigării, am văzut mulţi oameni care abia aşteptau să-şi cumpere de mâncare. Clienţii nu sesizează modul în care sunt serviţi. Nu iau atitudine în această privinţă. Probabil, cauza principală este permanenta agitaţie cu care se confruntă în fiecare zi craiovenii. Mirosul covrigilor rumeniţi, abia ieşiţi din cuptor, îi face pe clienţi să închidă ochii cu privire la modul în care sunt serviţi. Grăbiţi spre serviciu, cumpărătorii aşteaptă să li se ia comanda şi să îşi vadă de drum. Vânzătoarea prinsă fără mănuşi atunci când serveşte clienţii nu mai poate da înapoi. Întrebată de ce nu respectă regulile de igienă, aceasta încearcă să se scuze: „Îmi pare rău, dar nu pot să folosesc mănuşi pentru că sunt calzi covrigii, iar mănuşile mi s-ar topi. Ştiu că nu e igienic cum lucrez, dar oricum nu mă descurc prea bine pentru că eu nici măcar nu sunt vânzătoare“.
Mănuşa – un lux
Din păcate, nu doar la covrigării întâlnim asemenea situaţii. Nici fast-food-urile nu sunt un caz mai fericit. Şi aici, servirea fără mănuşi este sfântă. Pentru cei care lucrează în aceste medii, legile sunt făcute tocmai ca să fie încălcate. Prepararea unui hamburger la fast-food te face să nu-ţi mai doreşti să cumperi vreodată mâncare din aceste locuri. Vânzătorul, fără să poarte mănuşi, pune mâna pe o chiflă la întâmplare, o taie în două şi înghesuie cât mai multă varză şi prea puţină carne. Elena Obretin este de părere că regulile de igienă nu se respectă în aceste unităţi. „Nu este igienic. Consider că ar trebui mai multe controale de la Protecţia Consumatorului“, a spus femeia care tocmai trecea prin zonă. Unii se consideră norocoşi atunci când sunt serviţi cu mănuşi. „De data asta am avut noroc să fiu servită cu mănuşi. În caz contrar, aş fi refuzat categoric produsul“, a declarat Maria, care îşi cumpărase un covrig.
Conducerea Comisariatului Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor (CJPC) Dolj a precizat pentru GdS că, până în prezent, craiovenii nu s-au plâns de nerespectarea regulilor de igienă din aceste unităţi. „Până acum nu am avut nici o plângere în acest sens. Regulile de igienă în aceste locuri trebuie neapărat respectate“, a declarat Gheorghe Marinescu, comisarul şef al CJPC Dolj.
Nici o sesizare
la DSP Dolj
Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Dolj a precizat că folosirea mănuşilor de protecţie este obligatorie la servirea produselor alimentare, iar nerespectarea acestor reguli se poate pedepsi cu amenzi între 800 şi 1.600 lei. Cu toate acestea, în 2013 la DSP Dolj nu s-a primit nici o sesizare privind nerespectarea regulilor de servire a produselor alimentare. „Personalul care serveşte produsele alimentare trebuie să fie sănătos, să aibă cunoştinţe de igienă, fiind obligatorie absolvirea cursurilor de noţiuni fundamentale de igienă. Personalul trebuie să şi aplice aceste cunoştinţe, iar folosirea mănuşilor de protecţie este obligatorie. Nerespectarea acestor reguli se poate pedepsi cu amenzi între 800 şi 1.600 lei. În acest an, nu s-a primit nici o sesizare privind nerespectarea regulilor de servire a produselor alimentare“, este răspunsul DSP Dolj.
Direcţia de Sănătate Publică a mai precizat că nerespectarea regulilor de servire a produselor alimentare poate determina o serie de boli pentru consumatori, precum boala diareică acută, hepatita A, giardioza, însă până acum „nu au fost înregistrate astfel de cazuri“.
Roxana Nica,
Adriana Stoica (anul II, Secţia Jurnalism, Facultatea de Ştiinţe Sociale)
Acord bilateral în domeniul educaţiei între România şi Republica Slovacă
Ministrul Educaţiei Naţionale, Remus Pricopie, a semnat, luni, 22 iulie, la Bratislava, împreună cu ministrul Educaţiei, Ştiinţei, Cercetării şi Sportului din Republica Slovacă, Dušan Čaplovič, „Programul de cooperare în domeniul educaţiei”. Documentul reprezintă o reînnoire a colaborării între cele două state în domeniul educaţiei, pentru perioada 2013 – 2016.
Noul acord prevede burse pentru studenţii români şi slovaci, pentru studii parţiale, pe parcursul a 25 de luni, şi burse, de până la 20 de luni, pentru doctoranzi şi cadre didactice universitare (cercetători şi pedagogi), în vederea realizării de stagii de specializare şi studii. Prin documentul bilateral, părţile se mai angajează să ofere 5 burse pentru studenţi şi cadre didactice la cursurile de vară de limbă, literatură şi civilizaţie, organizate de instituţiile de învăţământ superior. Programul de cooperare prevede sprijinirea studierii limbii şi literaturii române şi a limbii şi literaturii slovace în instituţiile de învăţământ superior, prin intermediul unui lector de limbă şi literatură română, care va preda în Republica Slovacă, respectiv a unui lector de limbă şi literatură slovacă, ce va preda în România. În documentul semnat de către cei doi miniştri ai Educaţiei, se mai stipulează acordarea de burse pentru elevii români de origine slovacă şi sprijinirea, prin cursuri de specializare, a cadrelor didactice, din instituţiile cu predare în limba slovacă, aflate în sistemul de învăţământ preuniversitar românesc.
Până în anul 2013, colaborarea bilaterală în domeniul educaţiei dintre România şi Slovacia s-a realizat în baza unui program similar.
