40.1 C
Craiova
luni, 21 iulie, 2025
Acasă Blog Pagina 738

Mehedinţi: Proiect transfrontalier de promovare a turismului în Drobeta Turnu Severin

0

Primăria municipiului Drobeta Turnu Severin a început ieri implementarea unui proiect transfrontalier cu parteneri sârbi de promovare a turismului, a declarat viceprimarul oraşului Marius Screciu, citat de agerpres.ro. Potrivit acestuia, derularea proiectului, în valoare de 300.000 de euro, se face în colaborare cu autorităţile publice locale ale oraşului sârbesc Negotin prin Programul de Cooperare Transfrontalieră România-Serbia finanţat de Uniunea Europeană.

„Suma obţinută va fi utilizată pentru organizarea a două târguri de turism, a unor întâlniri a operatorilor din turism şi achiziţionarea unor panouri de informare privind destinaţiile turistice din Drobeta Turnu Severin”, a afirmat Marius Screciu.

Piaţa, casa vânzătorilor de lubeniţă

0

Pentru mulţi, piaţa este doar locul de unde îşi fac cumpărături. Pentru alţii înseamnă mai mult decât nişte tarabe pe care stau înghesuite fructele şi legumele de sezon. Reprezintă chiar un loc de muncă.
Producătorii de lubeniţă îşi vând singuri marfa pentru că nu vor să arunce pe fereastră banii câştigaţi cu atâta sudoare. Mulţi numesc piaţa „casă“, până când îşi termină marfa de vândut. Încearcă să-şi creeze condiţii decente doar cu ce au la dispoziţie.

Un zâmbet cântăreşte greu   

Când ieşi din Piaţa Mare, dai peste o mână de vânzători de pepeni verzi, care îşi dispută clienţii cum pot. Un dop savuros de pepene, gata pentru degustare, sau un zâmbet gratuit pot să cântărească mult în lupta pentru cucerirea cumpărătorilor. Printre picăturile de sudoare, pe faţa vânzătorilor apare şi un zâmbet. Asta pentru că au şi simţul umorului şi, atunci când au ocazia, mai fac şi câte o glumă, că doar aşa îşi câştigă clienţi.
Un producător norocos poate fi considerat Florin Busuioc, de 52 de ani. Lumea se înghesuie la marfa lui adusă de la 60 de kilometri de Craiova, din Lişteava. Acesta a spus că, în cazul lui, este o afacere de familie destul de profitabilă. Fiecare membru are sarcini bine stabilite: „Stăm să vindem marfa prin rotaţie: eu, cumnata, fratele, nurorile. Patronul principal este nepotul meu, care a luat pământ în arendă şi a primit 1.500 de euro pentru primul an. Anul următor vrem să ne extindem, ca să ne dea şi mai mult“, a spus acesta.
După ce îşi termină treaba în piaţă, are cazarea asigurată în apartamentul unui nepot, care i l-a pus la dispoziţie. Spune că vânzarea pepenilor îl ajută să trăiască pentru câteva luni: „Banii nu-mi ajung decât în perioada asta“.

Remorca plină
cu lubeniţe – patul vânzătorilor

O remorcă în care ziua stau pepenii şi câteva pături groase menite să îi ferească de răcoarea nopţii sunt singurii aliaţi ai oamenilor care vând lubeniţe. Hrana zilnică şi-o asigură de la patiserii, de la chioşcurile din piaţă sau de la colegii de tarabă. Abia reuşesc să ciugulească ceva, însă mereu în grabă, pentru că următorul client nu va întârzia să apară. Mult mai greu este cu igiena. Doar cişmelele din apropiere sunt armele lor împotriva căldurii.
Florentina Panduru, de 33 de ani, mamă a două fetiţe, nu este aşa de norocoasă. Soacra munceşte cot la cot cu ea la taraba de alături. Cu gândul la fetele ei şi la patul confortabil de acasă, adoarme după o zi ostenitoare în remorca sa. În dimineaţa următoare o ia de la capăt cu forţe noi pentru suma de aproximativ 2.000 de lei cu care se alege lunar: „Am mai vândut şi în Valea Roşie, dar acum vând doar aici, cu soacra mea. Mai plec în unele seri acasă, la familie, dar rămâne ea aici. Ne ies în jur de 2.000 de lei pe lună, dar vă daţi seama că nu ajung, plus că mai cheltuim şi aici pe cele necesare. Este o afacere pe care am moştenit-o din generaţie în generaţie“.
Cu bune, cu rele, producătorii de lubeniţe sunt hotărâţi să depăşească orice greutăţi pentru a câştiga un ban cinstit. Chiar dacă, raportat la munca pe care o depun, profitul nu este pe măsură, ei sunt dispuşi să mai lase din preţ.
Iustina Ciutan, Sidonia Vodislav (anul II, Secţia Jurnalism, Facultatea de Ştiinţe Sociale)

Arhiepiscopul Cretei vrea să-i ajute cu terenuri agricole pe grecii fără loc de muncă

0

Arhiepiscopul Cretei, Eirinaios, intenţionează să dea terenuri agricole oamenilor rămaşi fără locuri de muncă, pentru a-i ajuta să reziste crizei economice foarte dificile prin care trece ţara, conform Mediafax.
„Vreau să arăt iubirea Bisericii pentru oamenii care au nevoie de hrană. (…) Biserica va urma toate procedurile legale”, a declarat Eirinaios pentru Dogma, agenţia de ştiri a Bisericii Ortodoxe din Grecia, citată de portalul GreekReporter.
Într-o primă fază, programul va fi derulat doar de arhidieceza Cretei, fără implicarea parohiilor.
Arhiepiscopul aşteaptă să primească cereri, pentru a vedea ulterior în ce măsură pot fi acestea acoperite.
Un plan similar a fost propus şi de arhiepiscopul Atenei.

Rovana Plumb: Dorim să preluăm modelul Marii Britanii de management al deşeurilor

0

Ministrul Mediului, Rovana Plumb, a declarat marţi, în cadrul vizitei la Bucureşti a omologului său britanic, Edward Davey, că doreşte preluarea modelului britanic de management integrat al deşeurilor, precizând ca măsură transformarea deşeurilor menajere în biomasă pentru energie, conform Mediafax.
Plumb a precizat că anual, în România, sunt generate cinci milioane de deşeuri menajere, care au potenţialul de a asigura, timp de trei ani, energia necesară pentru 2,5 milioane de gospodării.
Ministrul Mediului a mai arătat că România va beneficia de asistenţă tehnică din partea Marii Britanii, pentru preluarea modelului acesteia de management integrat al deşeurilor.

Membrii Consiliului de Securitate al ONU se vor întâlni pentru prima dată cu opoziţia siriană

0

Membrii Consiliului de Securitate al ONU se vor întâlni pentru prima dată cu liderii coaliţiei naţionale siriene, vineri, la New York, a anunţat marţi ambasadorul britanic la ONU, Mark Lyall Grant, relatează AFP, citată de Agerpres.
Delegaţia siriană, care începe marţi un turneu în capitale europene, va fi condusă de şeful coaliţiei, Ahmed Jarba, dar ar putea de asemenea să includă lideri militari ai opoziţiei, a precizat Mark Lyall Grant. Marea Britanie organizează o întrevedere ‘informală’ între cei 15 membri ai Consiliului de Securitate, între care Rusia şi China, şi opozanţii preşedintelui sirian Bashar al-Assad, a adăugat ambasadorul britanic.

12 milioane de euro, cauţiune record plătită cel mai bogat om din Serbia

0

Magnatul sârb Miroslav Miskovici, arestat la sfârşitul anului trecut pentru deturnare de fonduri şi evaziune fiscală, a fost pus în libertate pentru o cauţiune de 12 milioane de euro, cea mai mare sumă de acest fel plătită vreodată în Serbia, conform Mediafax.
„Compania Delta Holding este mulţumită de punerea în liberate a preşedintelui său, Miroslav Miskovici, după 224 de zile de detenţie într-o închisoare din Belgrad”, a anunţat compania pe site-ul său de Internet.
Miskovici a fost arestat în decembrie anul trecut, fiind acuzat alături de alte zece persoane, între care şi fiul său Marko, de deturnarea a peste 153 de milioane de euro în timpul privatizării mai multor companii cu activităţi în domeniul construcţiei de drumuri.
Magnatul, considerat cel mai bogat om din Serbia, este inculpat şi pentru o evaziune fiscală de 4,2 milioane de euro.
Dacă va fi găsit vinovat, Miskovici riscă o pedeapsă de până la 10 ani de închisoare.

Explozie puternică, în centrul capitalei Libiei

0

O explozie puternică a avut loc marţi în centrul capitalei Libiei, într-o zonă unde sunt numeroase misiuni diplomatice străine, anunţă surse citate de Reuters, conform Mediafax.
Explozia s-a produs în zona Turnurilor Tripoli, în apropierea ambasadelor Marii Britanii şi Canadei.
Deocamdată nu se ştie care a fost cauza exploziei, dar o sursă a declarat că este posibil să fi fost un vehicul-capcană.

Ion Pisc: Mii de disponibilizări după restructurarea companiilor cu capital de stat

0

Vicepreşedintele Blocului Naţional Sindical (BNS), Ion Pisc, a declarat marţi că până la finele anului s-ar putea înregistra circa 8.000 de disponibilizări la nivelul ţării, în urma privatizării şi restructurării companiilor cu capital de stat, conform Agerpres.

‘Este vorba despre 3.600 disponibilizări de la Poşta Română, 1.000 de disponibilizări din zona de servicii a grupului Electrica Serv, 1.000 de disponibilizări de la unităţile de producţie a energiei electrice şi termice, 1.300 de disponibilizări de la Termoelectrica Galaţi şi Brăila şi de la Elcen’, a declarat Pisc înainte de întâlnirea pe care liderii de sindicat o au programată cu reprezentanţii misiunii FMI.
Ion Pisc a precizat totodată, că procesul de privatizare mai vizează şi Complexul Energetic Hunedoara, dar şi pachetele minoritare de acţiuni de la Hidroelectrica, Nuclearelectrica şi CE Oltenia şi a subliniat că acesta este unul dintre subiectele ce vor fi abordate în cadrul discuţiilor.

Distribuţia cardurilor de sănătate ar putea să nu implice medicii de familie

0

Distribuţia cardurilor de sănătate ar putea să nu implice medicii de familie, în acest sens fiind lansate mai multe propuneri, ieri, într-o întâlnire a ministrului Nicolăescu cu reprezentanţii Societăţii Naţionale de Medicină a Familiei şi conducerea CNAS, a anunţat Ministerul Sănătăţii.
Ministrul sănătăţii, Eugen Nicolăescu, şi secretarul de stat Adrian Pană s-au întâlnit, ieri, cu reprezentanţii Societăţii Naţionale de Medicină a Familiei (SNMF) şi cu conducerea Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), printre temele abordate fiind şi distribuţia cardului naţional de sănătate.
În urma întâlnirii au fost convenite mai multe soluţii posibile, una dintre ele vizând faptul ca distribuţia cardurilor de sănătate să nu implice medicii de familie.
„În acest sens, au fost lansate mai multe propuneri de distribuţie a cardurilor, CNAS urmând să hotărască cele mai potrivite variante pentru ca acestea să ajungă la pacienţi“, a arătat Ministerul Sănătăţii, într-un comunicat de presă.
Reprezentanţii Ministerului Sănătăţii, CNAS şi SNMF au mai stabilit ca iniţializarea cardurilor din punct de vedere medical să fie realizată prin cabinetele de medicină de familie, urmând să se stabilească criteriile. În ceea ce priveşte cititoarele, acestea vor fi achiziţionate centralizat, prin licitaţie naţională, iar distribuirea şi plata se vor negocia ulterior.
În urma discuţiei s-a stabilit ca, până săptămâna viitoare, reprezentanţii SNMF să înainteze CNAS şi Ministerului Sănătăţii propuneri de ameliorare a unor prevederi din contractul-cadru şi din normele acestuia, inclusiv prevederi pentru modificări legislative.
„Toate aceste propuneri vor fi analizate pentru ca, la sfârşitul săptămânii viitoare, să fie supuse transparenţei decizionale“, a precizat Ministerul Sănătăţii.
Preşedintele CNAS, Cristian Buşoi, declara, pe 16 iulie, că 7,5 milioane de carduri naţionale de sănătate vor fi produse până la sfârşitul anului, dar oamenii le vor primi numai după ce medicii, spitalele şi laboratoarele vor avea cititoare, precizând că acestea ar putea fi folosite din 2014.
„Potrivit Legii sănătăţii, orice român va fi obligat să prezinte cardul de sănătate ori de câte ori apelează la servicii medicale. În acest context, până la sfârşitul lui 2013 vor fi produse 7,5 milioane de carduri. Apoi, cardurile de sănătate vor fi distribuite către casele judeţene de asigurări de sănătate. Va urma un dialog pentru a convinge medicii de familie să sprijine distribuţia şi să realizeze iniţializarea cardurilor. Totodată, vor fi stabilite specificaţiile pentru cititoarele de card, pentru a fi garantată compatibilitatea acestora cu sistemul informatic al cardului electronic“, a spus Cristian Buşoi, într-o conferinţă de presă în care a prezentat principalele obiective ale mandatului său la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.
Costul unui card naţional de sănătate este de 2,2 euro plus TVA, iar al cititoarelor, de cel mult 50 de euro, a precizat preşedintele CNAS.
Cristian Buşoi a mai spus că ar putea fi nevoie de zeci de cititoare la un spital, dar numai unul la medicul de familie. El a precizat că speră ca medicii de familie să susţină acest proiect, chiar dacă de fiecare dată şi-au exprimat refuzul.
Preşedintele CNAS a adăugat că din 2014 cipul de pe cardul de sănătate ar putea fi integrat în buletinele sau cărţile de identitate noi.
„Adică pe măsură ce oamenii vor schimba cărţile de identitate, noile documente vor avea implantat şi cipul de pe cardul naţional de sănătate, care cuprinde datele de identificare, grupa sanguină, Rh, boli cronice şi acceptul privind donarea de organe“, a mai spus Buşoi.
Aurelia Alexa – Mediafax

Copiii abandonaţi în spitale, un fenomen care ia amploare

0

În ultima perioadă, numărul copiilor abandonaţi în spitale devine din ce în ce mai mare. Numai la Spitalul Judeţean de Urgenţă din Craiova s-au înregistrat, de la începutul acestui an până acum, 27 de cazuri de abandon. În prezent, există opt nou-născuţi aflaţi încă în grija spitalului, dar există riscul ca numărul acestora să crească. Printre cauzele abandonului regăsim situaţia financiară precară, lipsa educaţiei mamelor, vârsta fragedă a acestora, numărul mare de copii din familie, precum şi faptul că părinţii aleg concubinajul ca mod de convieţuire.

„Mamele sunt aşteptate, dar drumul e lung…“

Alina Peţa este asistent social la Spitalul Judeţean de câţiva ani şi cunoaşte îndeaproape atât situaţia mamelor, cât şi pe cea a copilaşilor abandonaţi. „Mă marchează cam toate cazurile. E imposibil să nu te marcheze. Sunt şi eu mamă şi ştiu cum simt copiii lipsa“. De cele mai multe ori, pe mamele fugare nu le încearcă nici un resentiment şi chiar la câteva ore de la naştere, când starea lor de sănătate se îmbunătăţeşte, aleg să părăsească spitalul singure. „Se duce, naşte şi la nici trei ore dispare“, ne-a spus asistenta.
Multe mame se internează şi premeditează abandonul, fie înainte de înscrierea lor în registrele de evidenţă ale spitalului, fie ulterior. Ele invocă lipsa actelor de identitate sau nevalabilitatea acestora şi chiar propun ca responsabilitatea să revină concubinului şi să fie trecut pe numele lui. Două dintre cele opt cazuri existente sunt pe cale să fie rezolvate, însă mamele se lasă aşteptate. Doar promisiunea că se vor întoarce în zilele următoare reuşeşte să păstreze vie speranţa asistentelor că micuţii vor ajunge în curând în sânul familiei lor. Pentru ca acest lucru să se concretizeze, în sprijinul copiilor neajutoraţi care încă nu-şi pot decide soarta, dar şi a mamelor descurajate în faţa unei responsabilităţi aşa de mari vin consilierii.
Există cazuri în care consilierea se realizează pornind de la datele obţinute de asistentul social sau la cererea mamelor, care se adresează direct pentru a fi sfătuite. Dar consilierea nu se dovedeşte eficientă decât în puţine cazuri: „Acum abandonează şi femeile de etnie romă, ceea ce acum şapte ani sau patru ani nu auzeai. La ei, înainte nu se întâmpla aşa ceva“, a explicat Alina Peţa. Există şi mame care nu trezesc suspiciuni în momentul internării şi care brusc dispar. „Nu ajung să se ocupe de copil, că, dacă ajung, intervin eu cu consilierea şi se mai răzgândesc. E tactica mea şi ştiu să le opresc“, ne-a asigurat asistenta.

„Dacă e fetiţă,
n-o vreau!“

Încă din primele zile de viaţă, bebeluşii ajung să suporte discriminarea părinţilor. În familiile în care deja există un număr de fete, se întâmplă ca ultimul copil venit pe lume să se afle la mâna destinului: dacă este băiat va fi primit cu bucurie, dar, dacă are ghinionul de a se naşte fată, este respinsă şi lăsată de izbelişte. Aşa se face că în cele opt pătuţuri şi incubatoare din spital majoritatea sunt fetiţe.
Un alt impediment în drumul spre casă al micuţilor îl reprezintă malformaţiile sau problemele de sănătate. Un caz recent confirmă crunta realitate. „Chiar am avut un caz, o familie care a abandonat un copilaş cu o problemă la picior. Aveau deja doi copii şi l-au făcut şi pe al treilea cu aceeaşi problemă de sănătate ca primul. După o perioadă, după ce medicul chirurg i-a pus atelă şi i-au făcut analize amănunţite, l-au luat acasă“, ne-a relatat asistenta. Sunt şi cazuri fericite în care, parcă printr-o minune, mama „rătăcită“ apare pentru a-şi îndrepta greşeala faţă de propriul copil.
În schimb, la Spitalul „Filantropia“ nu a existat în acest an decât un singur caz confirmat de abandon. „Avem şi acum unele cazuri sociale, fiecare cu risc de abandon, dar până la externare nu putem să facem o încadrare. Cazurile sunt în lucru şi nu se poate spune acum dacă este vorba de abandon sau nu. În acest moment, nu avem vreun copil abandonat în spital. Nici în cazul recent mediatizat al tinerei care a născut sub o identitate falsă nu se poate spune în prezent că este abandon“, a precizat asistentul social de la Spitalul „Filantropia“.

43 de copii abandonaţi
în 2012 la Craiova

În 2012, la Maternitatea Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Craiova au existat 35 de cazuri de copii abandonaţi de familie, la care se adaugă cazul unui copil născut de o mamă venită din Centrul Maternal, care s-a întors în Centru împreună cu copilul. Din cei 35 de copii, 15 au fost luaţi de Protecţia Copilului şi daţi în grija unui asistent maternal profesionist, 19 au fost reintegraţi în familie cu ajutorul poliţiei şi Protecţiei Copilului, un copil abandonat decedând în spital. În schimb, la cealaltă Maternitate din Craiova, cea a Spitalului „Filantropia“, numărul de abandonuri a fost mult mai mic: opt copii în 2012, din 98 de cazuri cu risc de abandon.

Sidonia Vodislav, Iustina Ciutan, Dumitru Ursu (anul II, Secţia Jurnalism, Facultatea de Ştiinţe Sociale)