Fondul total de salarii pentru angajaţii din sectorul public ar putea fi majorat în 2014 cu rata inflaţiei, dar numai cu respectarea unui deficit bugetar de 2% din Produsul Intern brut (PIB), potrivit ministrului delegat pentru buget, Liviu Voinea citat de Agerpres. Potrivit sursei citate, ministrul Liviu Voinea a precizat aseară, la postul de televiziune RTV, că bugetul pentru anul 2014 va fi construit pe un deficit de 2% din PIB, atât pe metodologia cash, cât şi pe metodologia europeană ESA, care ia în calcul şi angajamentele de plată.

„La nivel de intenţie se doreşte creşterea anvelopei totale de salarii, a fondului total de salarii, undeva în jurul ratei inflaţiei. Este o variantă de lucru, nu este o decizie luată. Nu este luată decizia pentru cine se va aplica o eventuală creştere a salariilor. Decizia va fi luată în octombrie înainte de finalizarea bugetului, până atunci vor fi făcute toate evaluările de impact”, a mai spus ministrul delegat pentru buget.

Pentru 2014, ţinta de inflaţie a Băncii Naţionale a României (BNR) este de 2,5%, plus/minus un punct procentual, iar proiecţia de inflaţie pentru anul viitor este de 3,3%.

Facturile la energia electrică aferente lunii iulie, pe care consumatorii le primesc în august, vor fi mai mici cu 5-7%, a declarat, azi, preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), Niculae Havrileţ, citat de agerpres.ro.

„Este vorba despre reducerea cu 1,3% pe care am anunţat-o de la 1 iulie pentru preţul energiei electrice, iar restul ieftinirii vine ca urmare a reducerii certificatelor verzi”, a explicat Havrileţ.

Contravaloarea certificatelor verzi pe care le primesc producătorii de energie din surse regenerabile este evidenţiată separat în factură şi, până la 1 iulie, însemna în jur de 10% din totalul facturii plătite de consumatorii casnici de electricitate.

Sosirile în unităţi turistice au crescut în primul semestru cu 4,8% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, iar înnoptările au urcat cu 1%, informează curierulnational.ro citând Institututul Naţional de Statistică (INS). Astfel, sosirile au însumat 3,34 milioane, iar înnoptările 7,11 milioane.

„Sosirile turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat în semestrul l 2013 77,4% din numărul total de sosiri, în timp ce turiştii străini au reprezentat 22,6% din numărul total de sosiri, ponderi apropiate de cele din semestrul l 2012. În ceea ce priveşte sosirile turiştilor străini în structurile de primire turistică, cea mai mare pondere au deţinut-o cei din Europa (81,1% din total turişti străini), iar din aceştia 84,8% au fost din ţările aparţinând Uniunii Europene”, se arată într-un comunicat al INS.

Cei mai mulţi turişti străini au venit din Germania (100.044), Italia (83.064) şi Franţa (53.967). Durata medie a şederii a fost de 2,2 zile la turiştii români şi de 2 zile la cei străini.

România trebuie să plătească, în august, către Fondul Monetar Internaţional (FMI) 164,4 milioane de euro, suma reprezentând rambursări rate de capital şi plăţi de dobânzi şi comisioane din împrumutul stand-by contractat în 2009, potrivit datelor furnizate de Guvernul României. Potrivit agerpres.ro, din cele 164,4 milioane euro, 154,6 milioane euro reprezintă rambursări de rate de capital şi 9,8 milioane euro plăţi de dobânzi şi comisioane. România trebuie să efectueze, în acest an, plăţi în valoare totală de peste 1,164 miliarde euro către FMI, Uniunea Europeană (UE) şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD), informează Agerpres. În primele şapte luni din 2013, din suma totală datorată au fost achitate 550,6 milioane euro.

Rambursările sunt efectuate în contul pachetului financiar acordat României de creditorii internaţionali în anul 2009, care are o valoare totală de 19,95 miliarde de euro. Vârful de plată în cadrul acestui pachet este în anul 2015, când autorităţile trebuie să ramburseze 1,826 miliarde de euro. În anul 2009, România a parafat un împrumut stand-by pe 24 de luni, în valoare de 12,95 miliarde de euro cu FMI, parte a unui pachet de sprijin de 19,95 miliarde acordat de FMI, UE şi Banca Mondială.

Din acest aranjament cu FMI, România a tras şapte dintre cele opt tranşe prevăzute, în sumă de 10,57 miliarde DST (aproximativ 11,9 miliarde euro). În ceea ce priveşte cea de-a 8-a tranşă, aceasta a fost considerată, la solicitarea autorităţilor române, ca fiind de tip preventiv şi, în contextul evoluţiilor macroeconomice favorabile, nu a fost trasă.