Zeci de mii de persoane s-au adunat marţi la Hiroshima, în Japonia, pentru a comemora împlinirea a 68 de ani de la lansarea primei bombe atomice din istorie, care a devastat acest oraş, informează Agerpres.ro. Câţiva supravieţuitori ale catastrofei, rude ale victimelor, oficiali guvernamentali, precum şi delegaţii străine au păstrat un minut de reculegere la ora locală 8:15 (23:15 GMT), când un clopot a semnalat ora precisă la care – la data de 6 august 1945 – bombardierul Enola Gay şi-a largat bomba, transformând oraşul în infern nuclear. Aproximativ 140.000 de persoane şi-au găsit moartea în urma expunerii la radiaţii între momentul bombardamentului şi luna decembrie a acelui an. „Oferim din adâncul inimii consolarea noastră, afirmând că vom face tot ce ne stă în putere pentru a elimina acest rău absolut pe care îl constituie armele nucleare şi pentru a construi o lume paşnică”, a declarat primarul oraşului Hiroshima, Kazumi Matsui, la ceremonii.

Bombardamentul de la Hiroshima a fost urmat de cel de la Nagasaki (în sud-vestul ţării), la 9 august 1945, acesta provocând moartea a peste 70.000 de oameni, aceste atacuri grăbind capitularea Japoniei şi sfârşitul Celui de-al Doilea Război Mondial, pe 15 august 1945.

Fostul deputat Gabriel Bivolaru şi trei dintre membrii grupării specializate în furt de combustibil din conducte al cărei lider era au fost arestaţi preventiv pentru 29 de zile, decizia fiind luată de Tribunalul Constanţa noaptea trecută, informează Mediafax.

Magistraţii Tribunalului Constanţa au admis propunerile de arestare preventivă pentru patru dintre cei zece inculpaţi în dosarul furtului de combustibil din conducte, între care şi Gabriel Bivolaru, pentru infracţiunile de furt calificat, evaziune fiscală şi spălare de bani. Pentru celelalte şase persoane implicate în acest dosar instanţa a luat decizia cercetării lor în libertate. Decizia Tribunalului nu este definitivă, putând fi atacată la Curtea de Apel Constanţa.

Fostul deputat Gabriel Bivolaru şi alţi opt membri ai reţelei sale au fot reţinuţi, duminică, o a zecea persoană, Gheorghe Mangalea, care reuşise însă să fugă, după ce a fost urmărită de poliţişti, a fost prinsă luni şi se află printre persoanele care au primit mandate de arestare.

Secretarul de stat în Ministerul Sănătății, Raed Arafat, a convocat astăzi o videoconferință la care au participat: şeful Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, col. Ioan Burlui, reprezentantul Inspectoratului General al Aviaţiei din cadrul MAI, comandor Cătălin Dache, directorul Direcţiei Apel Unic de Urgenţă 112, din cadrul STS, Dan Popescu, precum şi reprezentanții tuturor structurilor cu responsabilități în gestionarea urgențelor la nivel de judeţ – Unități de Primiri Urgențe, Inspectoratele pentru Situații de Urgență – SMURD, Ambulanța.
În ceea ce privește Unităţile de Primiri Urgenţe, printre subiectele abordate s-au numărat programul de lucru astfel încât să fie asigurat personalul medical necesar, ținând cont de specificul activităţii de urgență, diferită de cea din secții, folosirea eficientă a serviciului de telemedicină, dar și completarea corectă și completă a documentației medicale a pacienților, esențială inclusiv în rezolvarea eventualelor suspiciuni de malpraxis.
În ceea ce privește serviciile de Ambulanță și SMURD, a fost luată în discuție activitatea dispeceratelor integrate existente deja în 30 de judeţe şi extinderea acestora la nivelul întregii ţări. Funcţionarea dispeceratelor în regim integrat are ca rezultat o mai eficientă folosire a resurselor și o mai bună coordonare a serviciilor de urgență, care să fie în beneficiul pacienților. Până în luna octombrie a acestui an urmează să fie operaţionalizate încă cel puţin 5 dispecerate integrate.
A fost abordată, de asemenea, situaţia privind timpul de răspuns între apelurile de urgenţă şi trimiterea echipajelor, precum şi elaborarea unui plan de măsuri în vederea reducerii timpului de aşteptare pentru pacienţi, una dintre preocupările Ministerului Sănătății pe zona medicinei de urgenţă şi MAI, prin Inspectoratele pentru Situaţii de Urgenţă.
S-a convenit ca până la 30 august să se realizeze prima etapă a unui studiu prin care se va stabili cel mai apropiat echipaj de intervenţie pentru fiecare localitate din zonele rurale, luând în considerare inclusiv echipaje din judeţele limitrofe. În acest fel, dacă cel mai apropiat echipaj de intervenţie se află într-un judeţ limitrof, acesta va putea fi dispecerizat fără a ţine cont de limita administrativă a judeţului. În vederea realizării acestui studiu, în cursul acestei săptămâni se vor stabili şapte grupuri de lucru cu reprezentanţi ai ISU, conducerii medicale a SMURD şi serviciului de Ambulanţă.

Lansările de rachete Proton şi Rokot, suspendate în 2013 în urma unor incidente, vor fi reluate din septembrie, susţin responsabilii agenţiei spaţiale ruse Roskosmos, citaţi luni de RIA Novosti.
Verificările efectuate după dezintegrarea rachetei Proton-M nu au condus la identificarea de erori similare celor care au determinat accidentul, la noile rachete, dar de acum, au declarat responsabilii Roskosmos, s-a sugerat înregistrarea asamblării rachetelor, conform Agerpres.
Racheta purtătoare Proton-M, având la bord trei sateliţi de navigaţie ruseşti Glonass-M, s-a dezintegrat, la 2 iulie, pe cosmodromul de la Baikonur la un minut de la lansare. Comisia însărcinată cu anchetarea accidentului a stabilit că senzorii de viteză unghiulară nu au fost corect instalaţi pe rachetă, ceea ce a condus la dezintegrarea acesteia.
Incidentul petrecut la lansarea rachetei Rokot, având la bord sateliţii Rodnik, a avut loc pe 15 ianuarie. Etajul superior Briz-KM s-a declanşat în mod accidental, ceea ce a făcut ca unul din cei trei sateliţi să se piardă.
Lansările rachetelor purtătoare uşoare din clasa Rokot ar putea fi reluate la începutul lunii septembrie, a declarat, luni, directorul Roskosmos, Vladimir Popovkin, potrivit căruia problemele anterioare s-au datorat defecţiunilor din sistemul de control al etajului superior.

Patru persoane, între care un primar din judeţul Harghita, au fost trimise în judecată de procurorii DNA – Serviciul Teritorial Târgu Mureş, pentru fraudarea bugetului comunităţii europene şi al celui de stat cu aproape 150.000 de euro, în perioada 2008-2012, conform unui comunicat al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
Primarul comunei harghitene Corbu, Nicuşor Drugă, a fost trimis în judecată de procurorii DNA – Serviciul teritorial Târgu Mureş sub acuzaţia de complicitate la infracţiunea de folosire sau prezentare de documente sau declaraţii false, inexacte sau incomplete, care au ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general consolidat al comunităţii europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, complicitate la infracţiunea de înşelăciune şi fals intelectual.
Alături de acesta, au mai fost trimişi în judecată Ghiorghe Ţepeluş – viceprimar al comunei Corbu, la data comiterii faptelor, Emil Cozan – preşedinte al Asociaţiei Crescătorilor de Bovine şi Ovine Văleanca şi Silviu Labonţ-Pop – reprezentant legal al asociaţiei.
De asemenea, procurorii au dispus trimiterea în judecată a Asociaţiei Crescătorilor de Bovine şi Ovine Văleanca.
Fostul viceprimar Ghiorghe Ţepeluş este acuzat de folosire sau prezentare de documente sau declaraţii false, inexacte sau incomplete, care au ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general consolidat al comunităţii europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, în formă continuată, dar şi de înşelăciune, efectuarea de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia, atribuţia sau însărcinarea pe care o îndeplineşte o persoană ori încheierea de tranzacţii financiare, utilizând informaţiile obţinute în virtutea funcţiei, atribuţiei sau însărcinării sale, instigare la infracţiunea de fals intelectual şi fals intelectual.
Asociaţiei Crescătorilor de Bovine şi Ovine Văleanca şi reprezentanţilor acesteia li se impută folosirea sau prezentarea de documente sau declaraţii false, inexacte sau incomplete care au ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general consolidat al comunităţii europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor şi săvârşirea infracţiunii de înşelăciune.
În perioada 2008 – 2012, Ghiorghe Ţepeluş, Silviu Labonţ-Pop şi Emil Cozan au depus la APIA – Centrul Judeţean Harghita, în numele asociaţiei, cinci cereri de acordare de plăţi pentru schemele de sprijin pe suprafaţă, aferente anilor agricoli respectivi, solicitând aceste sume pe baza unor înscrisuri false şi inexacte (adeverinţe, contracte de arendă) şi declarând că asociaţia are în exploatare suprafeţe de păşune aparţinând Primăriei Corbu mult mai mari decât cele arendate în realitate.
În susţinerea cererilor, inculpaţii au prezentat mai multe adeverinţe emise de Primăria comunei Corbu, în care angajaţi ai primăriei au consemnat în mod nereal, la cererea inculpatului Ghiorghe Ţepeluş, că asociaţia deţine teren în arendă, deşi nu avea deschis rol agricol sau arendase o suprafaţă mai mică decât cea pentru care asociaţia a solicitat sumele de bani. Aceste adeverinţe au fost semnate şi de Nicuşor Drugă, în calitate de primar al comunei Corbu. În plus, Nicuşor Drugă a semnat şi contracte de arendă între asociaţie şi primărie, fără să verifice dacă asociaţia îndeplineşte condiţiile legale pentru a arenda terenurile respective. În acest demers, Ghiorghe Ţepeluş a reprezentat interesele asociaţiei, deşi avea şi calitatea de viceprimar al comunei Corbu, judeţul Harghita.
Asociaţia a obţinut pe nedrept suma totală de 612.423,03 lei (echivalentul a aproximativ 147.928 de euro), reprezentând fonduri europene şi fonduri de la bugetul de stat, iar APIA – Centrul Judeţean Harghita s-a constituit parte civilă în procesul penal cu această sumă.
În vederea recuperării acestui prejudiciu, procurorii au instituit sechestru asigurător asupra unor bunuri mobile şi imobile aparţinând inculpaţilor Silviu Labonţ-Pop, Ghiorghe Ţepeluş, Emil Cozan, Nicuşor Drugă şi Asociaţia Crescătorilor de Bovine şi Ovine Văleanca. Dosarul a fost înaintat spre judecare la Judecătoria Topliţa.

FMI recomandă Franţei să încetinească reducerea deficitului bugetar şi să aplice în schimb reforme structurale care să susţină redresarea economiei, încă ezitantă, conform Mediafax.
FMI cere în mod special guvernului francez să reformeze sistemul de pensii, dar fără creşterea contribuţiilor, aprofundarea reformei pe piaţa muncii şi deschiderea pentru concurenţă a pieţei bunurilor şi serviciilor.
FMI estimează că Franţa va încheia acest an cu un deficit bugetar de 3,9% din PIB, faţă de 4,8% în 2012.
Guvernul francez anticiează un deficit de 3,7%, dar ministrul Economiei Pierre Moscovici a recunoscut săptămâna trecută că indicatorul ar putea fi uşor mai ridicat.
Fondul prognozează o contracţie a PIB de 0,2% în acest an, urmată de o creştere de 0,8% în 2014.
Instituţia avertizează însă că potenţialul de creştere economică este limitat de rigiditatea structurală a pieţei muncii, care a contribuit în timp la pierderea treptată a competitivităţii şi a performanţei exporturilor.