Ucraina ar trebui să fie pregătită să integreze Transnistria, dacă România va încerca să absoarbă Republica Moldova, declară deputatul ucrainean Eduard Leonov, membru al partidului naţionalist Libertatea, informează curierulnational.ro.

„În urma unor evenimente geopolitice din secolul al XX-lea, teritoriile etnice ale Ucrainei au fost divizate de patria mare prin frontierele statelor vecine”, a afirmat Leonov. „În special, Republica Moldova, după destrămarea Uniunii Sovietice, a primit drept moştenire Transnistria”, a adăugat el, citat de agenţia transnistreană Tiras.ru.

Deputatul ucrainean a subliniat că teritoriul transnistrean „nu este străin pentru Ucraina” şi că asupra lui ar trebui instaurat protectoratul Kievului.
„Nu suntem interesaţi de acutizarea conflictelor teritoriale, dar nu avem dreptul să stăm deoparte când «jucători» externi decid soarta teritoriilor noastre etnice. În caz că România va absorbi Republica Moldova, noi trebuie să ne declarăm pregătiţi de reintegrarea Transnistriei în componenţa Ucrainei”, a declarat Leonov.

Europarlamentarul Adrian Severin s-a prezentat, azi, la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA). După cum informează Agerpres, el a fost citat pentru a i se prezenta  materialul de urmărire penală în dosarul privind ”bani în schimbul amendamentelor” relatat de publicaţia „The Sunday Times”.

Radioteleviziunea publică greacă ERT îşi va relua programele informative înainte de sfârşitul lunii august, informează Agerpres.ro. Anunţul a fost făcut ieri de ministrul adjunct al culturii, Pantelis Kapsis, însărcinat cu crearea unui nou post public. În declaraţii acordate televiziunii private Mega, Kapsis a precizat că, până acum, au fost primite 8.000 de solicitări pentru 2.000 de locuri de muncă de care va dispune noua entitate provizorie – iar contractele se vor încheia pentru trei luni – până la crearea noului post public NERIT. Angajaţii postului de televiziune închis în iunie vor avea prioritate în noua entitate, care va semna contracte provizorii.

În total, au fost primite 1.000 de cereri de la persoanele angajate în radioteleviziunea publică ERT, a cărei închidere bruscă în iunie a provocat un val de proteste în interiorul şi în afara ţării. Kapsis a promis că în timpul acestui proces de tranziţie şi până la funcţionarea deplină a NERIT, 80% din locurile de muncă vor fi ocupate de vechii angajaţi ai ERT.

Ministrul adjunct a subliniat că postul de televiziune va începe să emită în direct în termen de două săptămâni, dar a precizat că nu va putea funcţiona în mod normal până când vechii angajaţi nu vor evacua sediul. De la începutul lui iunie, jurnalişti, tehnicieni şi personal administrativ ţin ocupat sediul ERT din Atena, de unde au continuat să transmită pe Internet.

Potrivit decretului guvernamental prin care s-a dispus desfiinţarea entităţii publice, cei 2.656 de angajaţi au fost concediaţi, astfel că nu au mai primit salariile din luna iunie. Pe lângă difuzarea serviciilor de televiziune, postul transmite şi prin radio, ceea ce este vital pentru zonele rurale din Grecia, având în vedere că în multe regiuni izolate posturile private nu dispun de frecvenţe.

Redactorii care elaborează programele au inclus chiar şi un spaţiu în limba spaniolă în care îşi explică situaţia şi oferă ultimele noutăţi privind diferendul lor cu guvernul. În programele în limba greacă ei amintesc că radioteleviziunea publică dispunea de venituri – datorită taxei plătite de fiecare cetăţean – subliniind că posturile private nu au plătit până acum pentru frecvenţele pe care le folosesc, motiv pentru care pot fi considerate datornice faţă de stat şi faţă de contribuabil.

Potrivit datelor reprezentanţilor sindicali, închiderea ERT costă statul între 300 şi 350 de milioane de euro, nu doar prin indemnizaţiile de concediere, ci şi urmare a unor contracte internaţionale care nu vor mai fi onorate. Din 10 iulie, cele trei canale care formau ERT au recuperat frecvenţa, însă acestea nu transmit decât documentare şi filme vechi.