Lucrători ai Serviciului Rutier – Biroul Drumuri Naţionale şi Europene şi poliţişti din cadrul Biroului Rutier Craiova au efectuat ieri în municipiu controale pentru a verifica legalitatea desfăşurării activităţilor de transport rutier public de marfă şi persoane. Poliţiştii de la Rutieră au constatat 130 de abateri de natură contravenţională pentru care au fost aplicate amenzi în valoare totală de 13.780 lei. Nu mai puţin de 55 de taximetrişti au fost sancţionaţi, alte şase amenzi fiind aplicate transportatorilor de marfă. De asemenea, au fost reţinute în vederea suspendării patru permise de conducere şi au fost retrase şase certificate de înmatriculare.
Argentina: Explozie într-un imobil, soldată cu moartea a opt persoane
Opt persoane şi-au pierdut viaţa, alte câteva zeci au fost rănite şi 19 sunt date dispărute în urma unei explozii produse aseară la sistemul de încălzire al unei clădiri din Rosario, al treilea cel mai mare oraş din Argentina, informează b1.ro. Deflagraţia a spulberat faţada imobilului de zece etaje, pompierii intervenind imediat pentru evacuarea locatarilor rămaşi blocaţi în clădire. „Există opt morţi. Cercetările printre dărâmături vor continua toată noaptea. Avem o listă de 19 persoane ale căror familii nu mai ştiu nimic despre ele”, a declarat primarul din Rosario, Monica Fein, într-o conferinţă de presă.
Kenya: Incendiu de proporţii pe aeroportul internaţional din Nairobi
Un incendiu de proporţii a izbucnit azi pe aeroportul internaţional Jomo Kenyatta (JKIA) din Nairobi, paralizând unul dintre cele mai importante noduri de transport din Africa orientală, a indicat un responsabil al Ministerului de Interne şi coordonare naţională, citat de AFP şi Agerpres. „Este un incendiu grav la JKIA, dar facem tot ce este posibil pentru a evita o criză”, a declarat Mutea Iringo, oficialul de la Interne.
După cum a relatat Reuters, aeroportul Jomo Kenyatta International a fost închis, iar pasagerii – evacuaţi. Mai multe echipaje de pompieri, cu autospeciale, au fost mobilizate la stingerea focului. Cauza izbucnirii incendiului nu este necunoscută. Nu există informaţii nici despre potenţiale victime sau pagube.
Dolj: Lansări de carte şi albume de muzică la tabăra de folk de la Calafat
Tabăra de folk din municipiul Calafat, judeţul Dolj, a găzduit luni lansarea a şase albume de muzică folk şi două volume de versuri – „Boala vindecărilor”, de Teodora Ionescu şi „Cântece de trecut puntea”, de Ovidiu Mihăilescu. Pe ritmurile muzicii folk au fost lansate şi albumele unor binecunoscuţi artişti precum Doru Stănculescu, Eugen Avram, Walter Ghicolescu şi Ovidiu Mihăilescu. Spectatorii au primit autografe de la artiştii prezenţi, care au încântat publicul cu o melodie după fiecare album lansat.
Ieri, în tabăra de la Calafat a fost lansat volumul de versuri „Să-mi laşi pe uşa veche semn” scris de folkistul Adrian Beznă, iar de la ora 14:00, Nicu Alifantis a avut o dublă lansare – un album de muzică folk şi o carte purtând acelaşi nume, „Mozaic”.
Mehedinţi: Debitul Dunării este în scădere, sub media multianuală a lunii august
Debitul fluviului Dunărea la intrarea în ţară prin secţiunea Baziaş a scăzut ieri cu 50 mc/s faţă de valoarea de 2.700 mc/s înregistrată cu o zi în urmă, informează Agerpres.ro. Dispecerul şef al Sistemului de Gospodărire a Apelor Mehedinţi, Ioniţă Cruceru, a declarat că în prezent debitul Dunării se află cu 1.650 mc/s sub media multianuală a lunii august, stabilită de specialiştii hidrologi la 4.300 mc/s, situaţie cauzată de lipsa de precipitaţii din Europa centrală şi din zonele riverane afluenţilor acesteia. „Pe tot sectorul aval Porţile de Fier II (kilometrul 863+358) cotele Dunării se află într-o continuă scădere, fapt care va perturba navigaţia pe Dunăre. În anumite zone au şi apărut praguri de nisip”, a precizat Cruceru.
Potrivit acestuia, alimentarea cu apă a municipiului Drobeta Turnu Severin, singurul din ţară care utilizează apa din Dunăre, nu va fi afectată din cauza volumului de apă reţinut în lacul de acumulare pentru asigurarea exploatării în condiţii optime a centralelor electrice.
WikiLeaks: Pedeapsa maximă pentru Bradley Manning stabilită la 90 de ani de închisoare
Pedeapsa maximă pe care riscă să o primească Bradley Manning, „cârtiţa” WikiLeaks, a fost redusă de la 136 la 90 de ani după decizia judecătorului de a asimila anumite pedepse, a anunţat aseară armata americană, potrivit Agerpres. Soldatul în vârstă de 25 de ani a fost găsit vinovat la 30 iulie de 20 din cele 22 de capete de acuzare ce îl vizează – mai ales cinci încălcări ale legislaţiei privind spionajul – dar a fost achitat de cea mai gravă acuzaţie, cea legată de conspiraţie cu inamicul.
În cadrul unei audieri desfăşurate ieri pentru a-i stabili pedeapsa, judecătoarea Denise Lind a considerat că „anumite acuzaţii se repetă în ceea ce priveşte sentinţa” şi a dispus dizolvarea acestora, a afirmat, într-un comunicat, US Army, fără a preciza despre ce capete de acuzare este vorba. Bradley Manning, care a recunoscut că a transmis circa 700.000 de documente diplomatice şi militare site-ului de internet WikiLeaks, riscă drept urmare un total de 90 de ani de închisoare pentru acuzaţii de spionaj, de fraudă informatică, de furt de informaţii de la guvernul american şi de insubordonare în armată. El a pledat vinovat pentru zece dintre aceste capete de acuzare pentru un total de 20 de ani de închisoare.
Procesul, care a început în prima parte a lunii iunie la baza Fort Meade, la nord de Washington, este prevăzut să dureze până la 23 august şi va continua în această săptămână cu audierea unor martori de către acuzare şi apărare pentru a definitiva durata pedepsei sale, notează AFP.
Doljean trimis în judecată pentru înşelăciuni cu fonduri APIA
Un doljean din municipiul Băileşti a fost trimis în judecată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) – Serviciul teritorial Craiova după ce s-a constatat că a obţinut fraudulos fonduri de la Agenţia de Plăţi şi Intervenţii pentru Agricultură (APIA) – Centrul Local Băileşti, folosind declaraţii şi documente false. Potrivit unui comunicat al DNA, Costel Enuca a fost deferit justiţiei pentru comiterea infracţiunilor de „folosire sau prezentare de documente şi declaraţii false, inexacte sau incomplete care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene sau bugetele administrate de acestea sau în numele lor, înşelăciune, uz de fals şi fals în declaraţii“.
Procurorii au stabilit că în cursul anilor 2010-2011, inculpatul Costel Enuca a depus şi completat, în calitate de persoană fizică, la APIA – Centrul Local Băileşti, cereri de plată pentru schemele de sprijin pe suprafaţă, folosind declaraţii şi documente false, inexacte sau incomplete, respectiv declaraţii pe suprafaţă, adeverinţe emise de Consiliul Local Negoi. Practic, Enuca a declarat că utilizează o suprafaţă de teren agricol mai mare decât cea pe care o deţinea în realitate, obţinând în mod ilegal fonduri în valoare totală de 36.617,05 lei (echivalentul a 8.468 de euro), reprezentând bani din Fondul European de Garantare pentru Agricultură şi din bugetul naţional, sumă cu care APIA s-a constituit parte civilă în procesul penal.
În vederea recuperării acestui prejudiciu, procurorii au instituit sechestru asigurător asupra unui imobil aparţinând inculpatului. Dosarul a fost înaintat spre judecare la Judecătoria Băileşti.
Click News
Gabriel Bivolaru, reţinut pentru furt de produse petroliere
Fostul deputat PDSR Gabriel Bivolaru (foto) şi alţi opt bărbaţi au fost reţinuţi, la Constanţa, pentru furt calificat, evaziune fiscală şi spălare de bani, iar ieri instanţa trebuia să se pronunţe referitor la propunerea de arestare preventivă pentru 29 de zile.
Potrivit reprezentanţilor Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanţa, pentru o a zecea persoană demersurile respective sunt făcute în lipsa acesteia.
„Procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanţa au dispus reţinerea pe timp de câte 24 de ore faţă de inculpaţii Bivolaru Gabriel, Chihaia Marian, Arhire Adrian, Poenaru Marius-Ciprian, Boamfă Paul, Luca Viorel, Merdicos Romero-Ovidiu, Dimofte Petronel şi Matei Marius-Ionuţ, care sunt cercetaţi pentru săvârşirea infracţiunilor de furt calificat, evaziune fiscală şi spălare de bani“, au informat, printr-un comunicat remis presei, oficiali ai PT.
Conform acestora, din probatoriul administrat în cauză până în prezent a reieşit că inculpaţii sustrăgeau produs petrolier din conducte prin folosirea instalaţiilor artizanale de perforare, îl încărcau şi transportau în cisterne-bazin de 30 de tone disimulate în remorci de cereale sau în recipiente ascunse într-o autoutilitară, fiind transferat apoi într-o cisternă. Ulterior, produsul petrolier era transvazat în depozitele rafinăriei unui antrepozit fiscal din Năvodari şi era introdus în mod fraudulos în circuitul comercial de către Gabriel Bivolaru.
„La momentul intervenţiei pentru prinderea în flagrant, deşi un echipaj de jandarmi a executat semnale de oprire luminoase şi acustice pentru oprirea autovehiculului unui al zecelea suspect, Mangalea Gheorghe, acesta nu s-a conformat şi a lovit autoturismul jandarmeriei şi, deşi au fost trase două focuri de armă de avertisment, cel în cauză a reuşit să fugă“, au menţionat procurorii.
Cele zece persoane au fost depistate în urma unor acţiuni cu efective mărite de jandarmi, poliţişti şi lucrători ai Conpet, sub coordonarea unui procuror de caz, care au fost efectuate la sfârşitul săptămânii trecute privind furturile de produse petroliere din conductele magistrale de transport.
Instalaţii artizanale prin care era furat ţiţei din conducta Conpet
Potrivit unui comunicat transmis ieri, Inspectoratul Judeţean de Jandarmi Constanţa, în urma unor descinderi făcute la Năvodari, a depistat şase persoane şi trei autotrenuri, dintre care unul era încărcat cu 27 de tone de ţiţei, iar în urma acţiunii două persoane au fost duse pentru audieri la sediul Parchetului Tribunalului Constanţa.
De asemenea, într-o zonă aflată între DN 22C şi localitatea Nisipari a fost depistată o instalaţie artizanală prin care era sustras combustibil, iar în apropiere de localitatea Cumpăna, în zona Autostrăzii A4, în urma decopertării conductelor de transport produse petroliere au fost descoperite alte două instalaţii, acestea fiind racordate la conducta Conpet. Ambele instalaţii intrau într-o conductă de azbociment cu diametrul de 120 de centimetri. Totodată, în urma descinderilor făcute în alte zone din Constanţa, au mai fost ridicate şase autovehicule, între care o autoutilitară care avea montate nouă rezervoare a câte o tonă şi un autoturism Renault Espace, care avea un rezervor de o tonă.
Firma controlată de Bivolaru, deţinută de companii offshore reprezentate de soţia şi sora lui
Firma pe care fostul deputat Gabriel Bivolaru, reţinut pentru evaziune fiscală şi spălare de bani, ar fi folosit-o în afacerile cu ţiţei este deţinută de două companii offshore, cu sediul în Cipru, reprezentate de soţia şi de fiica acestuia, potrivit unor surse judiciare.
Sursele citate au spus că fostul deputat PDSR Gabriel Bivolaru controlează o societate comercială cu sediul în Năvodari, specializată în obţinerea unor produse intermediare prin prelucrarea ţiţeiului.
Societatea folosită de fostul deputat în afacerea cu ţiţei este deţinută de două companii offshore, cu sediul în Cipru, care sunt reprezentate de soţia lui Bivolaru, Ana Maria Olteanu, şi de sora acestuia, Mihaela Ene.
Pe 1 aprilie 2004, fostul deputat PDSR Gabriel Bivolaru a fost încarcerat, ca urmare a sentinţei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie fiind condamnat la cinci ani de închisoare pentru păgubirea BRD cu aproape 50 de milioane de euro. Acuzaţiile aduse au fost de fals, uz de fals, înşelăciune şi evaziune fiscală.
Potrivit procurorilor, Bivolaru i-a avut complici pe Mona de Freitas şi pe Paula Monica Plazzotta (administrator de cont pentru cele zece firme), acestea fugind din România la scurt timp după ce anchetatorii au început cercetările în acest caz.
Pe 26 februarie 2007, Gabriel Bivolaru a părăsit arestul, fiind eliberat condiţionat ca urmare a deciziei Tribunalului Argeş, care a considerat că timpul pe care acesta l-a petrecut în închisoare a fost suficient pentru reeducare, scopul pedepsei a fost atins, iar recompensele primite ilegal de fostul deputat nu-i pot fi imputate.
În martie 2007, fostul deputat Gabriel Bivolaru a fost convocat la Parchetul instanţei supreme, pentru a fi audiat ca martor în dosarul deschis ca urmare a plângerii fostului premier Adrian Năstase împotriva anchetatorilor anticorupţie, pe care i-a acuzat de abuz în modul de soluţionare a cazului Zambaccian.
De asemenea, numele lui Gabriel Bivolaru a fost legat şi de dosarul privind traficarea unor brăţări dacice sustrase în 2001 din situl arheologic Sarmisegetuza Regia. În acest dosar, în care au mai fost vizaţi Adrian Năstase, Ioan Talpeş, Dan Iosif şi Sergiu Nicolaescu, au fost făcute verificări privind eventuala implicare a acestora în traficarea brăţărilor dacice. În iunie 2007, procurorii au decis neînceperea urmăririi penale în cazul lui Bivolaru, Adrian Năstase, Ioan Talpeş, Dan Iosif şi Sergiu Nicolaescu, apreciind că nu pot fi învinuiţi de tăinuire în legătură cu dispariţia brăţărilor dacice.
Click News
Case împărăteşti apărute precum ciupercile
Intrarea în satul Laloșu din județul Vâlcea nu seamănă deloc cu cea din Pripas, pe care ne-o descria Rebreanu. Satul a început să arate în ultimii ani precum un cartier rezidențial. Construirea a zeci de vile într-un sat în care trăiesc multe familii de romi atrage atenția celor din jur.
De mai bine de zece ani, romii din satul vâlcean cutreieră Occidentul și din banii agonisiţi și-au făcut case. Au dărâmat cocioabele de chirpici în care stăteau înainte și şi-au ridicat vile impunătoare cu multe etaje. Palatele stau așezate de o parte și de alta a drumului, iar tabla roșie de pe ele strălucește la soare de parcă ar vrea să demonstreze puterea proprietarilor.
„Dai un ban și stai în față“
E august, luna în care romii nu au ce să lucreze în străinătate, și mulți au venit să își termine casele. La porți găsești betoniere care uruie întruna și grămezi întregi de BCA. Vremurile în care ei făceau cărămidă pentru casele altora s-au dus de mult. Acum o cumpără direct din marile magazine cu materiale de construcții: „Păi, la ce să ne mai omorâm să mai facem noi cărămidă?! Ne ducem colo și o cumpărăm direct. Dai un ban și stai în față!“, îmi spune un domn mustăcios, care a ieșit la poartă să vadă ce fac muncitorii. Îl întreb cum a reușit să își facă o asemenea casă. Îmi aruncă o privire rece, ca un pumnal, și spune scurt: „Treaba mea cum am reușit. Am muncit la viața mea“.
La casa de lângă, la fel de mare și de impunătoare, vecinul a terminat treaba. A ieșit la poartă și se spală în ritmul melodiilor de pe Taraf TV, care răsună în tot satul. Furtunul îi ţine loc de duş şi îşi ia apa dintr-un butoi mare, albastru, scos la poartă. În faţa vilelor stau parcate maşini scumpe, la care oamenii rămaşi în sat nici nu îndrăznesc să se gândească. „Înainte aveau căruţe, acum nici nu mai ştii cu ce apar. Vin cu tot felul de ălea de pe unde sunt plecaţi“, îmi spune o femeie, care trage de nişte sandale prin ţărâna din şanţ.
În Italia nu e nici raiu’, nici iadu’
La câteva case distanță, din curtea unde stă falnică tot o vilă, ţipă un copil. Nu plânge nici de foame, nici de sete. S-a lovit la un picior, iar mama şi bunica se întrec să îl consoleze. Intru şi dau de o familie care a scăpat de săracie în Italia. Pentru că femeile sunt prea ocupate să nu crape fierea în copil de atâta plâns, tatăl află repede ce vreau şi începe să îmi povestească cu patos: „Înainte trăiam din ce găseam. Mergeam cu sapa… Nu aveam nici locul ăsta de casă. Acum trei ani am cumpărat terenul ăsta“, îmi spune Florin, căruia i se citeşte pe faţă mulţumirea că a reuşit. „În Italia, nu am găsit nici raiu’, dar nici iadu’. Am plecat pe datorie. Dormeam în şanţuri, în corturi, pe unde apucam şi eu. După două luni, am găsit să muncesc cu 10-15 euro pe zi“, continuă bărbatul. După şase luni a reuşit să plece după el şi soţia, Violeta, care a lucrat la grădini şi a pus afişe, după cum îmi spune chiar ea, în timp ce bandajează piciorul copilului. În 2007 le-a mers şi mai bine. Câştigau 50 de euro pe zi şi au turnat şi placa la casă, iar până în 2010 au terminat-o de construit. Cei doi spun că acum merge mai greu decât în anii trecuţi pentru că şi în Italia e criză şi se desfiinţează multe firme. Dar Florin recunoaşte senin că lor le merge bine şi când o să plece o să ia şi copiii cu ei. În ţara care l-a făcut om, bărbatul câştigă 1.100 de euro pe lună: „Fac publicitate la teatru, lipesc afişe, împart pliante. Acum am venit acasă şi primesc şi pe luna de concediu tot aceiaşi bani“. Cât despre imaginea pe care o au romii în străinătate, Florin îmi spune liniştit, uitându-se în sus, spre casă: „În ultimii ani, au lăsat-o mai moale cu jafurile, majoritatea pentru că şi-au găsit locuri de muncă de când stau pe acolo şi nu mai riscă“. Sunt fericiţi că au scăpat de sărăcie. Lângă casă au parcată o maşină scumpă, pe care au cumpărat-o tot din Italia. Iar acum aşteaptă să ajungă un prieten, care să le mai aducă una, „mai frumoasă“!
Laloșu, sat al extremelor
Între vilele nou-construite, care te duc cu gândul la palatele din basme, stau chircite și câteva case din chirpici. Sunt ale celor care nu au reușit să plece. Sunt invidioși pe ceilalți și nu ezită să spună: „Păi ce credeți, care e munca la Italia pe care o fac ei? Întind mâna, aia e! De, dacă nu am avut și io bani de microbuz din ăla, să plec şi io acolo… Nu se uită nici unu’ acum la noi“, spune Mihaela, în timp ce mestecă în ceaunul pus pe foc. Face mâncare de cartofi, e meniul zilei. Are 15 copii și trăiesc în două camere. Ține în brațe o fetiţă de doar zece luni și care e bolnavă deja la ficat. „Are «iepatită» la ficat. N-am ce să îi fac. În seara asta cred că sun iar la ambulanță, să vină să ma ia cu ea la spital“, spune femeia, apoi se răsteşte pe țigănește la ceilalţi copii, care se împing unul pe altul ca să ocupe locul în căruciorul celei mici, pe care l-au scos la poartă. Aşteaptă să se facă mari ca să plece şi ei „în afară, la chişchirei“. Părinţii trăiesc doar din alocaţiile copiilor şi spun indignaţi că nu au ce să muncească: „Acum nici cu ziua nu mai ai unde să te duci. Locurile sunt toate lăsate priloagă (pârloagă – n.r.), nu le mai munceşte nimeni. Unde să te duci?“.
„I-a descurcat Italia“
La poarta înaltă a unui gard lung şi roşu stă mândră o femeie îmbrăcată într-o fustă lungă, neagră, pe care sclipesc la soare nişte brizbrizuri: „Eeee, eu stau bine aci. Mi-au făcut copiii casa. Mi-a făcut fata casa, că e măritată cu un ambasador în Germania“, îmi spune femeia, care vrea să arate că familia ei nu se compară cu celelalte. Nu ezită să îmi facă cunoscut faptul că fata ei a luat bacul cu 9,60. A vrut să se înscrie la facultate, dar a găsit ambasadorul şi a zis că lui nu îi trebuie fată cu şcoală. „N-ai să vezi pe teritoriul ăsta al nostru copil care să ştie carte“, încheie femeia şi pleacă în vizită la vecini.
În vale, „în țigănie“, așa cum spun oamenii din Laloșu, mai trăiesc printre palatele răsărite precum ciupercile doar două familii de români. Tanti Mărioara e pe bancă, la poartă, în timp ce soțul ei stă în spatele porții și repară un scaun. Îi întreb cum trăiesc între romi și femeia îmi răspunde hotărâtă: „Noi trăim de-o viață aci cu ei și suntem obișnuiți. Nu am avut probleme, dar nici nu prea avem treabă așa cu ei. Decât de bună ziua și atât“. O altă femeie ieşită şi ea la poartă intervine: „Satu’ nostru și casele noastre rămân jos pe lângă ale lor. S-a umplut satu’ de vilele lor. Ne-au acaparat de tot. Au venit cu bani și au cumpărat tot“, îmi spune tanti Antonica, în timp ce stă pe banca de la poartă și zgârmă cu ciomagul în pământ. „Acum sunt femeile lor mai îmbrăcate ca româncele. Nici nu le mai deosebești“, continuă femeia.
Oamenii îmi spun că înainte romii nu aveau atâta pământ: „Acum au venit doldora de bani din străinătățuri și au luat toate locurile pe aici. Până să plece, se duceau cu ziua ba colo, ba dincolo. I-a descurcat Italia și noi acum am rămas nimic pe lângă ei“, intervine o bătrână care trece drumul, curioasă să vadă ce se întâmplă.
După ce, ani la rând, romii erau cei care se minunau de casele românilor, acum situaţia s-a schimbat. Oricine trece prin Laloşu nu poate să nu remarce ce au făcut ei. Cert e că lor le e mai bine acolo unde au ce să bage în gură.
Ana-Maria Predilă
(anul II, Secţia Jurnalism, Facultatea de Ştiinţe
Sociale)
Festivalul Berii, la Rovinari
Primăria şi Consiliul Local Rovinari alături de Casa de Cultură şi Biblioteca Oraşului Rovinari informează cetăţenii oraşului, precum şi agenţii economici interesaţi că a VIII-a ediţie a Festivalului Berii se va desfăşura în perioada 12-18 august. Locuitorii oraşului sunt invitaţi să participe la petrecerile organizate de autorităţi, la festival urmând să fie invitate formaţii de muzică uşoară şi populară din judeţ şi din afara acestuia.
Eugen Măruţă
