Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Braşov , în colaborare cu ofiţeri ai B.C.C.O. Braşov, I.P.J Braşov, Jandarmeria Braşov şi B.C.C.O. Mureş, Ploieşti, Piteşti, Constanţa, au efectuat astăzi 30 de percheziţii la domiciliile unor persoane, suspectate de săvârşirea infracţiunilor de constituire a unei grupări infracţionale, specializată în şantaj, trafic de droguri şi trafic de persoane, exploatate prin supunere la practicare prostituţiei.
Există suspiciunea rezonabilă că, în intervalul 2010 – 2013, liderii grupării au atras în activităţile infracţionale persoane aflate în anturajul lor sau chiar membri de familie şi au reuşit să creeze în plan local un pol de influenţă infracţională ce a generat în comunitatea locală o stare de temere şi nelinişte socială, în contextul în care atât liderii cât şi aderenţii erau cunoscuţi ca având manifestări extrem de violente.
Din materialul probator administrat până la această data, rezultă că gruparea astfel constituită, la care, în intervalul de referinţă, au aderat 16 persoane, a beneficiat totodată de sprijinul unuia dintre învinuiţi, care nu a avut rezerve în a se implica în acţiunile de ameninţare şi violenţă exercitate de către membri grupării asupra persoanelor cărora li se percepea „taxă de protecţie” sau care erau obligate să ofere diferite servicii în mod gratuit.
Monitorizarea membrilor grupării, în intervalul martie – iulie 2013, a condus la conturarea modului în care aceştia au acţionat atât pe linia traficului de droguri şi a traficului de persoane.
Astfel, s-a reţinut că o parte a grupării s-a ocupat de introducerea pe teritoriul României a unor cantităţi de substanţe stupefiante, distribuite, ulterior, unor clienţi de pe raza mai multor judeţe. Drogurile au fost achiziţionate de suspecţi în principal din Italia şi introduse în ţară fie de către aceştia, cu autoturismele ce le aparţineau sau autocarele societăţilor ce efectuează transport internaţional, fie de membrii familiilor lor sau ale altor persoane aflate în acelaşi anturaj. Pe teritoriul Italiei ar fi beneficiat de sprijinul altor persoane care înlesneau achiziţionarea drogurilor.
Pe linia traficului de persoane, din probele administrate până la această dată, rezultă că membrii grupării, personal sau prin intermediul altor persoane în curs de identificare, au racolat persoane de sex feminin, unele dintre ele minore, pe care le-au determinat prin diverse mijloace (inducere în eroare, ameninţare şi violenţă) să se prostitueze în folosul lor,atât pe teritoriul României – municipiul Făgăraş, cât şi în străinătate, respectiv Elveţia, Germania şi Italia.
De asemenea s-au conturat indicii că unii dintre învinuiţi s-au implicat în activităţile de atragere a clienţilor (uneori prin reţelele de socializare, în special (Facebook) şi colectare a sumelor de bani provenite din prostituţie, sau au avut cunoştinţă de activităţi similare desfăşurate de alţi membri ai grupării.
La sediul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Braşov sunt audiate 25 de persoane, urmând ca după finalizarea acestora, să fie dispuse măsurile legale ce se impun.
Percheziţii şi audierii în cazul unei grupări specializată în şantaj, trafic de droguri şi trafic de persoane
Aproape 15 tone de carne confiscate din carmangerii în primul semestru din 2013
Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) a aplicat în primul semestru din 2013 amenzi de 91.920 de lei şi a confiscat 14.075 de kilograme de carne, în urma controalelor efectuate în unităţile de tipul carmangeriilor şi măcelăriilor.
Conform datelor transmise de către Direcţiilor Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor judeţene au fost verificate la nivel naţional 2.756 de unităţi de vânzare cu amănuntul de produse de origine animală, dintre care 1.093 de unităţi de tip carmangerie şi 1.663 de unităţi de tip măcelarie.
Ca urmare a neconformităţilor identificate, a fost oprită activitatea în 25 de unităţi, au fost aplicate 63 de amenzi, în valoare totală de 91.920 de lei şi au fost acordate 91 de avertismente.
Cu ocazia acestor controale, au fost confiscate 14.075 kg de produse de origine animală, care ar fi putut pune în pericol sănătatea publică.
Deficienţele constatate în timpul acestor controale au fost cele privind:
· nerespectarea condiţiilor de funcţionare, în ceea ce priveşte igiena şi întreţinerea spaţiilor şi echipamentelor – 64 neconformităţi;
· nerespectarea condiţiilor privind modalitatea de etichetare a cărnii şi produselor din carne obţinute – 24 neconformitaţi;
· nerespectarea regulilor cu privire la manipularea şi depozitarea cărnii şi produselor din carne – 69 neconformitaţi;
· neasigurarea trasabilităţii şi a etichetării corespunzătoare a cărnii şi produselor din carne – 45 neconformităţi;
· nerespectarea frecvenţei de recoltare a probelor în conformitate cu programul de autocontrol – 77 neconformităţi;
· nerespectarea activităţii pentru care unitatea este înregistrata sanitar veterinar şi depăşirea cantităţii de producţie, stabilite în conformitate cu prevederile Ordinului Preşedintelui ANSVSA nr. 111/2008 – 12 neconformităţi.
Boagiu a depus plângere penală împotriva lui Şova, în legătură cu dispariţia contractului Bechtel
Prim-vicepreşedintele PDL Anca Boagiu a anunţat, miercuri, că a depus plângere penală la Parchetul ICCJ împotriva ministrului Dan Şova, acuzându-l că ascunde contractul original Bechtel semnat de Adrian Năstase în anul 2003 pentru a-l apăra pe fostul premier, conform Mediafax.
„Am depus astăzi, 7 august, plângere penală cu nr. de înregistrare 11.258 la Parchetul General, împotriva lui Dan Şova, pentru acţiunea suspectă a ministrului reclamat de ascundere a contractului original Bechtel semnat în anul 2003 de Guvernul Adrian Năstase. Îl acuz public pe Dan Şova de faptul că ascunde contractul original Bechtel semnat de Adrian Năstase în anul 2003, unul dintre cele mai costisitoare contracte asumate vreodată de un Guvern al României. Intenţia lui Dan Şova este evidentă: vrea să-l apere pe fostul său şef de partid. Altfel, îmi pun întrebarea: cui, din PSD, îi este frică de contractul parafat de un alt Guvern PSD?”, arată Anca Boagiu, fost ministru al transporturilor în Guvernul Boc.
Boagiu a precizat că apelează la instituţiile acreditate ale statului să dea o mână de ajutor în desecretizarea completă a contractului Bechtel.
Preşedintele bulgar a blocat prin veto rectificarea bugetului de stat
Preşedintele bulgar Rosen Plevneliev a impus miercuri un veto asupra proiectului de lege pentru rectificarea bugetului de stat, adoptată săptămâna trecută de parlament, conform corespondentului Agerpres. În ciuda presiunii la care a fost supus în ultimele zile de către reprezentanţii majorităţii parlamentare a socialiştilor şi etnicilor turci, şeful statului a profitat de dreptul său de veto.
Cel mai important punct al rectificării este posibilitatea de a lua un nou împrumut de până la 1 miliard de leva (circa 500 milioane de euro). Preşedintele consideră că lipseşte transparenţa în ceea ce priveşte modul în care vor fi cheltuiţi aceşti bani. Practic, asta înseamnă că guvernul poate cheltui aceste fonduri pentru orice, a spus Plevneliev, în prezentarea argumentelor pentru decizia sa. Şeful statului a subliniat că este de acord cu majorarea ajutoarelor şi indemnizaţiilor pentru grupurile sociale vulnerabile, dar că nu trebuie speculat pe această temă, pentru că pachetul social reprezintă doar o mică parte din cheltuielile suplimentare propuse. Plevneliev a mai spus că nu este împotriva luării unui împrumut, chiar şi mai mare decât cel prevăzut, cu condiţia însă ca acesta să fie folosit pentru stimularea creşterii economice şi crearea de locuri de muncă şi nu doar pentru plata cheltuielilor restante.
Circa 9.000 locuri de muncă vacante, la nivel naţional
Numărul locurilor de muncă disponibile pentru şomeri, la nivel naţional, este de 8.952, potrivit situaţiei zilnice raportate miercuri de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM).
Cele mai multe locuri de muncă sunt în judeţele Cluj – 803, Iaşi – 616, Timiş – 617, Argeş – 420, Bistriţa-Năsăud – 403. La polul opus se află judeţele Mureş – 94, Tulcea – 90, Vrancea – 83, Gorj – 75, Botoşani – 68, Brăila – 50, Buzău – 49, Galaţi – 47, Sălaj – 45, Suceava – 28, Caraş-Severin – 14, Bacău şi Mehedinţi – câte şapte locuri de muncă vacante. În Bucureşti sunt disponibile 678 posturi.
Pentru persoanele cu studii superioare sunt oferite 781 locuri de muncă, cele mai multe fiind de analist servicii client (128), programator (85), inginer mecanic (43), inginer software (26), inginer de sistem în informatică (18).
Pentru studii medii, profesionale şi lucrători necalificaţi sunt disponibile 8.171 locuri de muncă, cele mai multe de confecţioner-asamblor articole din textile (676), muncitor necalificat în industria confecţiilor (643), muncitor necalificat la asamblarea-montarea pieselor (469), operator confecţioner industrial îmbrăcăminte din ţesături, tricotaje, materiale sintetice (464), şofer autocamion/maşină de mare tonaj (206), agent de securitate (184), lucrător comercial (160), agent de vânzări (159), vânzător (150) şi muncitor necalificat la ambalarea produselor solide şi semisolide (148).
O femeie în funcţia de ministru adjunct al apărării în Republica Moldova
Guvernul de la Chişinău a numit-o miercuri în funcţia de ministru adjunct al apărării pe Ana Vasilachi, fost ministru adjunct al protecţiei sociale în guvernul precedent, conform corespondentului Agerpres.
Ana Vasilachi face parte din acelaşi grup politic cu ministrul apărării Vitalie Marinuţa, iar premierul Iurie Leancă a precizat că aceasta va fi prima femeie din Republica Moldova care va deţine o asemenea funcţie şi a sugerat că se va ocupa de chestiunile sociale din cadrul Ministerului Apărării.
Guvernul l-a schimbat miercuri şi pe fostul şef al Marelui Stat Major Vitalie Stoian cu Igor Gorgan, în urma unui scandal recent, legat de câteva decese în cadrul Armatei Naţionale.
Guvernul l-a eliberat din funcţie şi pe ministrul-adjunct al afacerilor externe şi integrării europene, Andrei Popov, care a fost numit ambasador al Republicii Moldova în Austria.
Poliţa obligatorie a locuinţei va putea fi cumpărată şi de la asigurători care nu fac parte din PAID
Asigurarea obligatorie a locuinţei va putea fi cumpărată atât de la acţionarii societăţii emitente de poliţe obligatorii de locuinţe (PAID), cât şi de la alţi asigurători, după ce aceştia vor încheia protocoale de colaborare cu PAID, a anunţat Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), conform Mediafax.
Anterior, poliţele emise de Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PAID) puteau fi cumpărate numai de la acţionarii PAID.
Instituţia arată că poliţa de asigurare a locuinţei împotriva dezastrelor naturale, emisă de PAID şi cunoscută sub denumirea PAD, este obligatorie.
PAID a fost înfiinţată în septembrie 2009 în baza prevederilor Legii 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuinţelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren şi inundaţiilor, ale Legii 32/2000 privind activitatea de asigurare şi supravegherea asigurărilor, precum şi ale Legii 31/1990 privind societăţile comerciale.
Cei mai mari acţionari ai asigurătorului sunt Astra, Groupama şi Gothaer Asigurari (fiecare cu 15%). Generali România are o participaţie de 11 %, iar ABC Asigurări, Carpatica Asig, Certasig, City Insurance, Credit Europe Asigurări, Euroins, UNIQA Asigurări şi Grawe România deţin câte 5,5% din acţiuni.
Primele poliţe PAD au fost emise de PAID în iulie 2010.
Preţul unei poliţe PAD este de 10 euro sau 20 de euro, în funcţie de materialul din care este construită locuinţa, şi asigură o despăgubire maximă de 10.000 de euro, respectiv 20.000 de euro. Fondul locativ naţional numără aproximativ 8,5 milioane de locuinţe. La finele lunii iulie, portofoliul PAID număra 316.953 poliţe, comparativ cu 330.093 contracte la 31 decembrie 2012.
Dan Şova: Până la finele acestui an vor fi inauguraţi 140 de kilometri de autostradă
Până la finele acestui an vor fi inauguraţi 140 de kilometri de autostradă, a declarat, miercuri, ministrul delegat pentru Proiecte de Infrastructură şi Investiţii Străine, Dan Şova, conform Agerpres.
„Aşa cum am promis, până în decembrie anul acesta vom avea 140 de kilometri de autostradă inauguraţi. Se va da în folosinţă, până la sfârşitul anului, Lugoj-Deva, lotul 1, şi Orăştie-Sibiu, loturile 1,2,3 şi 4, cu o mică rezervă pe care o am pe lotul 3, acolo unde a fost acea alunecare de 6 kilometri de teren şi unde este posibil ca în loc de decembrie să se termine în aprilie”, a subliniat Şova.
Acesta a precizat că, în urmă cu 10 zile, s-a semnat un nou grafic de lucrări cu constructorii, în conformitate cu care lucările se vor termina în decembrie.
Veniturile CFR SA au crescut cu 3,5% în primul semestru
Veniturile CFR SA au crescut cu 3,5% în primul semestru, la 1,16 miliarde de lei, în condiţiile în care traficul pe reţea a înregistrat o scădere de circa 5% în acest interval, au anunţat miercuri reprezentanţii administratorului reţelei feroviare publice, conform Mediafax.
În prezent, pe reţeaua feroviara CFR activează 25 de operatori de transport feroviar (21 de marfă şi 4 de călători). Pentru accesul pe infrastructura feroviară publică, operatorii feroviari plătesc tariful de utilizare a infrastructurii (TUI), iar pentru serviciile şi facilităţile solicitate pe infrastructura feroviară privată plătesc chirii sau tarife, după caz.
Veniturile companiei din exploatare au avansat cu 7,2%, la 890 milioane de lei. Profitul EBITDA al companiei s-a majorat cu 36% în perioada analizată, la 178,5 milioane de lei.
De asemenea, volumul arieratelor companiei a scăzut cu 50% în perioada de referinţă, la 1,06 miliarde lei, iar cel al creanţelor a crescut cu 5,2%, la 1,4 miliarde de lei.
Echipa de conducere a CFR a prezentat miercuri bilanţul după primele şase luni, precum şi principalele măsuri luate în cadrul companiei.
Printre deciziile implementate se numără începerea procedurii de selecţie a unei firme de recrutare pentru angajarea personalului de conducere şi a unui program de eficientizare a activităţii companiei atât la nivel central, cât şi la nivel teritorial.
În plus, managementul a continuat acţiunile de valorificare a materialelor feroase în vederea creşterii veniturilor proprii şi a decis identificarea şi valorificarea activelor CFR care nu au legătură directă cu obiectul de activitate al companiei.
Printre măsuri se figurează şi lansarea proiectelor de telegestiune şi introducere a sistemului SCADA, implementarea planului de eficienţă energetică şi finalizarea, în colaborare cu BERD, a caietului de sarcini pentru recrutarea consultantului pentru proiectul de restructurare a companiei.
Managementul a mai decis înfiinţarea unui departamentul de marketing, alături de reorganizarea şi eficientizarea departamentului de fonduri europene.
De asemenea, noua conducere a CFR a luat măsuri şi în ceea ce priveşte Gara de Nord, una dintre acestea fiind lansarea unei licitaţii pentru reglementare activităţii de taxi din zonă.
Pentru a putea continua procesul de restructurare a companiei, CA a decis înfiinţarea postului de director executiv operaţiuni, care va fi ocupat de actualul director general, George Micu, urmând ca funcţia sa să fie acoperită prin recrutare.
Pe de altă parte, Peter Weiss a părăsit poziţia de membru CA, fiind înlocuit de Sebastian Tcaciuc, director de investiţii la Advent International, potrivit lui Mândruţescu.
Ofertele pentru sistemul de emitere a actelor de stare civilă vor fi deschise la 23 septembrie
Ministerul pentru Societatea Informaţională (MSI) va organiza la 23 septembrie o licitaţie pentru achiziţia sistemului informatic de depunere a cererilor şi emitere online a actelor de stare civilă, valoarea proiectului fiind estimată la 151,5 milioane de lei (34,4 milioane de euro), inclusiv TVA, conform Mediafax.
Potrivit documentaţiei de atribuire, viitorii ofertanţi vor depune o garanţie de participare de 2,44 milioane lei. De asemenea, la licitaţie pot participa firme care au înregistrat, în ultimii trei ani, o cifră de afaceri medie de cel puţin 240 milioane de lei (fără TVA).
Durata proiectului este de 20 de luni.
Proiectul a fost anunţat în luna aprilie de ministrul pentru Societatea Informaţională, Dan Nica.
Potrivit MSI, pentru realizarea sistemului informativ au fost alocate 154 milioane de lei, din care 127,36 milioane de lei din fonduri europene şi 26,64 milioane de lei de la bugetul de stat.
Printre beneficiarii proiectului se numără Direcţia Generală de Asistenţă Socială, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, Ministerul Finanţelor, Casa Naţională pentru Pensii Publice, Casele de pensii private, Casa de Pensii Militare, Institutul Naţional de Statistică, Agenţia Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă şi Curtea de Conturi.
