Primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, afirmă, într-un interviu acordat Agerpres, că într-un an de când a redevenit edil a întărit profilul european al oraşului, profilul multicultural şi consacrarea Clujului ca primul oraş din ţară după Bucureşti. În viziunea lui Emil Boc, Clujul este de patru ori Capitală: Capitală a Transilvaniei, Capitală regională, a câştigat titlul de Capitală Europeană a Tineretului în 2015 şi candidează, cu şanse reale, după cum apreciază primarul, la statutul de Capitală Culturală Europeană în 2021.
Emil Boc a câştigat două mandate succesive de primar al Clujului în 2004 şi în 2008, iar după alegerile parlamentare din decembrie 2008 a devenit premier al României, funcţie pe care a ocupat-o până în februarie 2012. El a redevenit primar al oraşului Cluj-Napoca pentru a treia oară, la alegerile locale din vara anului 2012. Emil Boc a fost preşedinte al Partidului Democrat, respectiv al Partidului Democrat Liberal în perioada 2005-2012.
Agerpres: Era imediat după 1990 o întrebare de largă circulaţie: ce aţi făcut în ultimii cinci ani? Vă întreb doar ce aţi făcut în ultimul an din punct de vedere administrativ, de când aţi redevenit primar al oraşului Cluj-Napoca?
Emil Boc: În primul rând, am consolidat statutul Clujului de Capitală a Transilvaniei şi am întărit profilul european al oraşului. Faptul că municipiul Cluj-Napoca a câştigat titlul de Capitală Europeană a Tineretului în 2015 şi candidează cu şanse reale la statutul de Capitală Culturală Europeană în 2021 eu spun că reprezintă demersuri de viziune, de perspectivă ale municipiului Cluj-Napoca. În al doilea rând, am început lucrul la strategia 2014-2020, care vine să consacre această dimensiune europeană, modernă a municipiului Cluj-Napoca.
În rest, pe materie de infrastructură, ca orice primar: finalizez proiectele începute, le continui pe acelea care există şi demarez proiecte noi. Dacă este să mă refer la proiectele pe care le-am finalizat, m-aş referi la finalizarea a două parkinguri din cartiere, de pe străzile Mehedinţi şi Fabricii, finalizarea a două mari artere de circulaţie ale Clujului, Calea Borhanci şi strada Oaşului. De asemenea, aş menţiona achiziţionarea de tramvaie moderne. Practic am achiziţionat patru tramvaie de ultimă generaţie şi pot spune acum că cel mai important proiect de infrastructură al Clujului din ultimii zece ani e acesta, de modernizare a liniei de tramvai, şi achiziţionare a patru noi tramvaie. A fost un proiect de 128 de milioane de lei numai modernizarea liniei de tramvai, la care se adaugă patru tramvaie de şase milioane de euro. Suntem primul oraş din România care am investit în modernizarea liniei de tramvai pe fonduri europene şi am şi finalizat acest demers. Am putea spune că este o reuşită, mulţumind în acelaşi timp colegilor mei din primărie, care au făcut posibil ca acest proiect să fie dus până la capăt. L-am conceput încă din 2006, dar l-am finalizat acum, cu bani europeni.
Aş mai vorbi de un proiect în premieră în Cluj, proiectul bugetării participative. Este un proiect unic în România şi printre puţinele din Centrul şi Estul Europei, ca să nu mai vorbim de faptul că numai în câteva locaţii din UE se practică. E vorba de un proiect-pilot prin care cetăţenii participă direct la alocarea banilor din taxele şi impozitele pe care ei le plătesc. Facem un proiect-pilot într-un cartier al oraşului, în Mănăştur, unde în limita unei sume de bani – două, patru, cinci milioane de euro – cetăţenii, în urma dezbaterilor, decid ei pe ce se investeşte, că e vorba de modernizarea unui cinematograf, de scări rulante la un pasaj pietonal, de un nou parking suprateran, de un nou parc care să se creeze. Ei sunt aceia care decid, printr-o participare civică, iar noi suntem obligaţi să includem în finanţarea bugetară a anului care vine.
Agerpres: Pare interesant acest proiect privind bugetarea participativă, dar credeţi că cetăţenii sunt pregătiţi pentru asta?
Emil Boc: Niciodată nu suntem pregătiţi, dacă nu începem. Am văzut o participare numeroasă de la o şedinţă la alta, oameni care vin şi-şi alocă din timpul lor de vară, din concediu, de după-masă, să stea şi să discute cu ceilalţi cetăţeni, împreună cu reprezentanţii primăriei, ce e mai bine pentru cartierul lor. Sunt convins că va fi o reuşită şi că-l vom putea extinde în anii următori pentru întreg oraşul.
Agerpres: Care au fost dificultăţile pe care le-aţi întâmpinat în implementarea proiectelor pe care le-aţi derulat?
Emil Boc: Cele mai grele probleme sunt încă cele legate de procedura achiziţiilor publice, licitaţii, contestarea lor în instanţă. Şi vă dau aici exemplul sălii polivalente, care a fost anulată de instanţă pentru că preţul a fost prea mic, contestată din nou în instanţă şi anulată procedura. Practic, aceste demersuri care ţin de contestarea de către diverse firme în instanţă întârzie uneori chiar până la un an sau doi proiectele importante pe care le avem. Proiectul sălii polivalente este un proiect important la care ţin foarte mult să se finalizeze, este 60% gata, dar procedurile publice de achiziţii de cele mai multe ori ne creează probleme.
Agerpres: Aţi amintit de câteva dintre proiectele pe care le aveţi în vedere. Pentru perioada imediat următoare, pentru următorul an, sau pentru următorii trei până la încheierea actualului mandat, care ar fi cele mai importante proiecte pe care vă concentraţi?
Emil Boc: În primul rând, consolidarea statutului Clujului de Capitală a Transilvaniei, de Capitală regională, de Capitală Europeană a Tineretului şi de Capitală Culturală Europeană în 2021. E strategia de bază a Clujului pe care o urmărim. Fac precizarea că proiectul Cluj – Capitală Culturală Europeană sau Cluj – Capitală Europeană a Tineretului nu sunt proiecte politice. Sunt proiecte ale comunităţii unde toţi actorii politici, dar şi societatea civilă şi cetăţenii sunt parte şi de aceea sunt convins că vor fi o reuşită. De asemenea, pe strategia de dezvoltare a municipiului obiectivul nostru este în continuare de a atrage noi investitori şi locuri de muncă în oraş. Şi partea aceasta de creştere a renumelui Clujului ajută la atragerea de investitori şi la stabilirea în municipiul Cluj-Napoca a unor locaţii pentru firme importante.
Componenta tehnologiilor avansate este cea care prinde teren consistent şi văd în viitor Clujul legat de IT, de tot ce înseamnă industrii creative, tehnologii avansate, ca fiind un nou profil al Clujului. Clujul trece din epoca industrializării forţate în epoca tehnologiilor avansate bazate pe computer, calculator, industrii creative, motiv pentru care avem şi un proiect important în Dealul Lombului, de a constitui un centru de industrii creative şi IT. Noua strategie a Clujului porneşte de la această realitate a oraşului. Vom pune accent pe creşterea calităţii serviciilor în municipiu, de la infrastructură la sănătate, de la educaţie la petrecerea timpului liber, unde sperăm noi că putem fi chiar pe locul întâi în ţară, în faţa Bucureştiului.
Agerpres: Investiţiile publice şi private în ce stadiu se află?
Emil Boc: Pe investiţii publice vă pot spune de achiziţionarea de autobuze electrice. Vom fi primul oraş din România care va implementa un proiect consistent de achiziţionare de autobuze electrice pe linia energiei verzi şi a ceea ce se întâmplă în Europa. De asemenea, sper să fim primul oraş din România care vom avea o reţea de 500 de biciclete care vor putea fi utilizate de cetăţenii Clujului pentru a merge dintr-o parte în alta a oraşului, pe o lungime totală de 58 de kilometri, ca piste. Vor putea utiliza bicicleta plecând dintr-un loc în altul şi lăsând-o în locuri special amenajate de către primărie, încurajând astfel şi o altă formă de deplasare decât transportul în comun obişnuit. Aş mai vorbi de proiectul de infrastructură, de trama stradală, un proiect de aproape 20 de milioane de euro ce va moderniza toată infrastructura din zona centrală şi pregătirea proiectelor europene pentru perioada 2014-2020.
În parteneriat public-privat e vorba, în primul rând, de proiectul care vizează introducerea în subteran a cablurilor care există la suprafaţă, pentru a putea permite turiştilor să se bucure de Cluj şi pentru a pune în valoare oraşul nostru. De asemenea, avem în vedere realizarea unui aquapark şi modernizarea Băilor Someşeni, programul de refaţadizare a clădirilor din zona centrală a oraşului. Sunt proiecte pe care le avem în vedere în imediata apropiere ca dezvoltare.
Agerpres: În privinţa investiţiilor private, sunteţi mulţumit de modul cum vin oamenii de afaceri? Ce lipseşte pentru a fi un aflux mai mare de investitori?
Emil Boc: Clujul sper să fie un model şi pentru alte administraţii din România cu privire la tratamentul investitorilor străini. În primul rând, transparenţă deplină şi responsabilitate în relaţiile cu ei. Iarăşi cred că suntem primul oraş din România care derulează transparent şi deschis procedura achiziţiilor publice directe, adică nu numai afişăm rezultatul procedurii, ci pur şi simplu oamenii se pot înscrie în licitaţii, afişate pe site-ul primăriei, la sfârşit se anunţă cine a participat, cu ce preţ şi câştigătorul. Asta a intervenit în urma ridicării pragului achiziţiilor directe la 100.000 de euro de către guvern. Noi vrem să fim un model şi să cerem guvernului să impună şi altor autorităţi publice o asemenea procedură transparentă cu privire la achiziţiile publice directe. De asemenea, ne interesează în cel mai înalt grad scurtarea duratei termenelor de eliberare a autorizaţiilor sau permiselor de construcţie, care este principala solicitare a investitorilor.
Agerpres: Care este situaţia infrastructurii oraşului: drumuri, reţele de apă şi canalizare, gropi de gunoi ecologice? Dar anveloparea blocurilor?
Emil Boc: Suntem într-un proiect cu consiliul judeţean pentru a realiza noul depozit ecologic, este în sarcina consiliului judeţean, cu care cooperăm şi colaborăm şi sperăm să fie gata la începutul anului 2014, aşa cum s-au angajat.
Suntem într-o fază foarte avansată de atragere a resurselor europene pentru reabilitarea termică a blocurilor de locuit. Practic, 38 de blocuri mari sunt prinse în programul de finanţare europeană, aşteptăm semnarea contractelor la Ministerul Dezvoltării pentru a le putea implementa. Deci, continuăm pe bani europeni, în condiţiile reglementate de UE, reabilitarea termică a blocurilor de locuit.
Agerpres: Clujul nu are probleme chiar ca Bucureştiul în privinţa câinilor fără stăpân, dar, cum ar spune Caragiale, avem şi noi câinii noştri…
Emil Boc: Da, are şi Clujul câini, dar situaţia e sub control. Cred că suntem un oraş care poate spune că are sub control situaţia câinilor fără stăpân. Acum, nu vă ascund faptul că avem preocupări de a amenaja locuri speciale de plimbat câinii în oraş, unul pe malul Someşului, unul în Gheorgheni, la cartodrom, cu dotările specifice, îngrădite, astfel încât toţi cei care iubesc animalele şi au câini să aibă un loc adecvat pentru plimbare, iar în acelaşi timp să-i respectăm pe cetăţeni şi să le impunem sancţiunea acelora care nu respectă legea cu privire la întreţinerea câinilor.
Agerpres: Mai ales în perioada de iarnă, costurile la căldură şi la apă caldă reprezintă o problemă serioasă şi pentru clujeni. Aveţi soluţii de reducere a costurilor?
Emil Boc: Primăria a menţinut acelaşi nivel al gigacaloriei pentru cetăţeni, date fiind greutăţile crizei, şi aş putea spune că şi pentru 2013 am menţinut acelaşi nivel. Asta înseamnă că peste zece milioane de euro plăteşte anual primăria pentru ca cetăţenii să plătească un cost redus la gigacalorie. Evident, soluţia noastră este investiţia în cogenerare, ceea ce se întâmplă în momentul de faţă, pentru a face cât mai ieftin costul facturii la energia termică, în paralel cu reabilitarea termică a blocurilor de locuit. Aş mai spune pentru firme, iarăşi cred că suntem în premieră în România, ca administraţie locală am venit în sprijinul firmelor aflate în dificultate şi le-am dat posibilitatea să fie scutite de plata penalităţilor de întârziere dacă îşi plătesc datoria principală, astfel încât să poată rezista pe piaţă şi să nu fie nevoite să concedieze oameni.
Agerpres: Cum aţi rezolvat problema locurilor din grădiniţe şi creşe?
Emil Boc: Există solicitări crescânde pentru locuri în creşe şi tocmai de aceea am finalizat două creşe şi mai avem încă două creşe noi în construcţie pentru a face faţă necesarului în creştere. La grădiniţe, situaţia este sub control.
Agerpres: Aţi amintit de proiectele culturale ale Clujului. În ce măsură aceste două mari proiecte, Cluj – Capitală Europeană a Tineretului şi Cluj – Capitală Culturală Europeană, vor putea face din oraş, împreună cu alte proiecte tematice, un punct important de atracţie turistică?
Emil Boc: Cel mai important proiect pe Capitală Culturală va fi realizarea Centrului Cultural Transilvania. Este un proiect de 71 de milioane de euro, care presupune o nouă sală a Filarmonicii, cu dotări de centru de conferinţe şi care va fi piesa grea pentru statutul Clujului de Capitală Culturală Europeană, cu un parking modern, cu o construcţie şi cu acustică de ultimă generaţie în Europa, ceea ce va da oraşului un profil de centru cultural puternic.
Vreau să ştiţi că datele noastre ne arată că numărul turiştilor a crescut cu 20% în ultimii ani în Cluj-Napoca, pe fondul consacrării Clujului ca oraş al festivalurilor şi oraş cu destinaţie turistică. De la Festivalul Internaţional de Film Transilvania, aducerea Festivalului Peninsula, la Festivalul Culorilor, la alte festivaluri care sunt pe parcursul întregului an, ne-am conturat profilul de oraş cultural, de oraş al festivalurilor, de oraş care are vocaţie europeană, de oraş universitar în primul rând.
Clujul este şi va fi oraş universitar. Fără această emblemă, Clujul nu va rezista şi nu va avea avantajele competitive pe care le are. Clujul are aceste avantaje pentru că există datorită universităţilor. Cei peste 100.000 de studenţi prezenţi în Cluj, alături de cele zece universităţi publice şi private dau forţa consistentă a puterii Clujului în plan regional şi european. Adică, capacitatea de a pregăti în orice domeniu forţă de muncă relativ ieftină în comparaţie cu alte zone ale Europei; toate acestea ne fac să avem speranţe că vom atrage şi alte investiţii puternice în municipiu.
Agerpres: O componentă importantă în viaţa unei comunităţi o reprezintă şi sportul. În ce fel se implică municipalitatea în susţinerea sportului clujean?
Emil Boc: Suntem acţionari atât la Universitatea Cluj, cât şi la CFR Cluj. Le susţinem pe amândouă, dar din nefericire legea nu ne permite să acordăm bani în acest moment pentru că nu poţi să finanţezi decât o singură echipă. Sperăm ca legea să se modifice cât mai curând pentru a ne putea permite acest lucru, inclusiv cu o susţinere financiară mai consistentă.
Agerpres: Trăgând linie după un an de mandat, v-aş ruga să ne spuneţi trei mulţumiri principale şi trei nemulţumiri pe care le aveţi.
Emil Boc: E greu să spun aşa matematic şi aritmetic. În primul rând, mă bucură statutul Clujului de Capitală Europeană a Tineretului, capitală a Transilvaniei şi oraş candidat pentru statutul de Capitală Culturală Europeană. Asta întăreşte profilul multicultural, profilul european al Clujului şi consacrarea lui ca primul oraş după Bucureşti. În al doilea rând, mă mulţumeşte faptul că la Cluj poţi să ai cetăţeni care se implică şi care nu stau doar pe margine şi să chibiţeze. Dau exemplul bugetului participativ, care este un model pentru România, un model pentru Europa. În al treilea rând, mă bucur că proiecte importante la care am ţinut, cum este modernizarea liniei de tramvai şi achiziţionarea de tramvaie noi sau finalizarea parcului central, a cazinoului sunt proiecte finalizate şi care au deja utilitate.
Dacă e să am nemulţumiri, în primul rând mă refer la lungimea şi complicaţiile legate de achiziţiile publice, care ne întârzie proiectele aflate în dezvoltare. În al doilea rând, nerealizarea sălii polivalente şi trei – imposibilitatea de a finanţa Universitatea Cluj din cauza cadrului legal actual.
Agerpres: O întrebare mai personală: aveţi un regret pentru faptul că aţi renunţat la mandatul de primar, în 2008, şi aţi acceptat să fiţi premier?
Emil Boc: Nu. Niciodată nu regret ceea ce am făcut, regret ceea ce nu am făcut şi mă bucur că din calitatea de premier am putut contribui la nivel naţional la stabilitatea economică a ţării şi la a evita prăbuşirea economică a ţării şi, de asemenea, pentru Cluj că mi-am putut onora angajamentele faţă de clujeni de a sprijini Clujul cu proiectele de infrastructură.
Agerpres: Credeţi că oraşul a avut de câştigat sau de pierdut ca urmare a plecării dumneavoastră în fruntea guvernului în timpul mandatului de primar?
Emil Boc: Eu cred că a fost o soluţie câştig-câştig. N-am plecat în vremuri bune, am plecat în vremuri grele la conducerea guvernului. La Cluj mă bucur că proiecte pe care le-am început împreună cu colegii mei s-au finalizat. Că e vorba de 54 de kilometri de autostradă, de centurile Clujului, de realizarea stadionului…
Agerpres: Un regret?
Emil Boc: Regretele numai în memorii se scriu…..
Autor: Marius Septimiu Avram,
Editor: Karina Olteanu
